Ingredientul nelipsit....

Niciodată nu avem suficient timp pentru noi. Mereu suntem grăbiți. Dimineața sărim din pat, ne pregătim repede de cele necesare, în timp ce sorbim cafeaua pe fugă. Luăm eventual o felie de pâine și plecăm repede. Nu putem aștepta ca să întindem untul pe pâine pentru că durează prea mult și riscăm să întărziem. Până devine untul moale pentru a putea fi întins pe pâine, trec minute bune. Dacă l-am lăsa pe masă, de seara, dimineața s-ar strica.

 La servici abia apucăm să mâncăm ceva din cauza programului stresant iar seara când revenim acasă, mâncăm mult prea tărziu și din această cauză alimentația nu este una sănătoasă, benefică corpului nostru.

Dar de ce servim cina târziu? Pentru că așteptăm ca ingredientele aduse din frigider să fie gata pentru a le savura. Oare chiar aşa este, sau propria noastră comoditate are un rol important?

Ca exemplu concret, putem lua unul dintre cele mai îndrăgite ingrediente necesare. Pentru mine, untul reprezintă un deliciu şi un produs nelipsit de la masă. Fără acest ingredient, masa este mult mai săracă şi parcă totul se digeră tot mai greu.

Untul, ca orice ingredient are propria poveste. Când ne luăm poţia delicată din acest produs nu ne dă seama de felul în care se prepară. Noi vedem, în general, doar produsul finit fără a ne gândi la talentul şi preocuparea producătorilor. Mereu spunem despre ceva că este bun sau rău, dulce sau sărat... La unt, noi observăm doar dacă este prea gras sau este uşor de preparat în combinaţia cu celelalte alimente. Noi nu gândim în retrospectivă, analizând în amănunt anumite lucruri.

Pentru ca noi să avem pe masă deliciosul unt, producătorul trebuie să găsească lapte de calitate. Laptele trebuie păstrat la o temperatură optimă pentru a nu se degrada. Acest produs este oferit de vacile care sunt îngrijite şi crescute în zone unde „savurează” iarba o perioadă cât mai îndelungată. Din păcate în România, acest sezon este de doar şapte luni după care acestea trec la rezerva de fân, în timp ce în alte ţări, vacile „iernează” mult mai târziu. Irlanda are un asemenea avantaj, numit „grass fed”, adică perioadă de hrănire cu iarbă de 11 luni pe an! Este normal ca produsele obţinute de la aceste vaci să aibă o calitate superioară şi.... untul chiar să se întindă perfect, din primele clipe, pe pâine.

Folosind untul Kerrygold , am reuşit de la un timp, ca până să-mi prepar cafeaua să pot servi şi un mic dejun frugal, cu untul proaspăt livrat din frigider. Iar seara, chiar dacă pregătesc toate cele necesare cinei, uitând untul, pot remedia eroarea în timp scurt....

Povestea untului nu se opreşte doar la producător sau consumator, ea începe de la primul fir de iarbă care este „adulmecat” de vaca producătoare de lapte.

Vorbind de unt, am căutat în frigider o prăjitură pe care mi-o preparase cu drag şi suflet cineva apropiat, dar nu am mai găsit... Era prea bun, ca în copilăria îndepărtate.... dar cred că se poate prepara o mămăliguţă cu brânză şi puţin unt!

Ajunge cu povestea untului, că începe să strige la mine.... stomacul! Hm!