În căutarea untului

Toată lumea se bucură când ajunge acasă. Indiferent de oră, casa primitoare este şi-şi aşteaptă cu nerăbdare locatarul. Preşul de la intrare nu uită să sublinieze aces lucru: „Sweet home”.

Ajuns în apartament, oboseala dispare ca prin farmec, în locul ei apărând un gol în stomac. Frigiderul este asaltat dar, numai după ce se stabileşte strategia, pentru a ţine cont şi de alimentaţie-timp-colesterol....

În asemenea situaţie m-am aflat şi eu ajungând seara târziu, acasă. Pe drum îmi făcusem strategia care urma să-mi ofere un confort  relaxant.

Întâi mă uit după o bere şi constat că nu mai am. Pot bea un pahar de lapte... Dar nu am nici acest ingredient. Eh! E bună şi apa. Să mă delectez cu mâncarea. Caut roşii şi găsesc doar una. Este în regulă. Mă uit după pâine. Am două felii. Suficiente, să nu mă îngraş. Caut brânză dar nu apare în peisaj. Oftez. Caşcaval... nici gând! Mă hotăresc să savurez o pâine cu unt şi gem. Pâine am, gem mi-a rămas din iarna trecută iar untul îşi face repede treabă.

Stupoare! Nu mai am unt! Margarina nu există în alimentaţia mea... Of! Pentru unt, chiar trebuie să-mi iau hainele de oraş pentru a ieşi la magazinul din colţ. Totul până la unt!

Deşi eram teribil de obosit, am plecat decis la cumpărături. Imediat ce mi-am luat coşul de la intrare, am pornit deics spre raionul de brânzeturi, ca un terorist care avea propria lui ţintă!

Mi-am pus repede în coş două pachete de unt, un caşcaval, lapte, apoi pâine şi bere, pornind spre casă. Mă uitam la o reclamă de lângă casă, constatând că suntem în consens. Adică reclama şi eu, nu vânzătoarea şi cu mine! Am ales din experienţă, untul care este produs din laptele vacilor irlandeze, ce mănâncă iarbă, verde evident, că nimeni nu o vopseşte, timp de 11 luni pe an. Calitate garantată! Mie mi-a plăcut că se intinde repede şi uşor, la câteva minute după ce este scos din frigider. Bine că am găsit, că la noapte sau dimineaţă trebuie să ne reîntregim familia, fiecare revenind acasă.

Soţia mea preparase nişte prăjituri excepţionale, ca la mama acasă! A făcut şi mămăliguţă cu brânză şi.... mai multe nu apuc să mă gândesc că o şi văd, pe soţia mea în magazin. Mă ascund şi o urmăresc. Sigur are ceva important!

Merg pas cu pas pe urmele ei, lovind din greşeală singurul client aflat în zonă, care vociferează. O vânzătoare şi soţia mea, îşi întorc privirile spre zona cu incident. Zâmbesc... clienta ursuză aproape că mă pocneşte cu poşeta ei, dar soţia mea, îmi sare în apărare. În coşul ei se aflau două pachete din acelaşi unt  ....