Imagini cu păsări

 

Imagine: pui de porumbel

 

Imagini cu berze

 

Imagini cu pisica care....

 

Seria Pătrățel: Castravete cucerit

 

Castravete priveşte la cei din jur. Se uită şi la el… Plecase în cămaşa de pijama, dar nu era problemă, căci avea şi o geacă…

Mai priveşte o dată în jur.Fiecare face poză cu bradul din centrul oraşului, alături de persoana dragă. Se uită atent, îşi scoate aparatul foto şi începe să fotografieze tot ce prinde. Se apropie de un copil şi-i spune:

– Fă-mi şi mie o poză.

– Bine.

Copilul începe să-i facă diverse poze, după care-l întreabă:

– Dar un tanti nu ai pentru poză?

– Ba da… citește mai departe.

Călătorie pe valurile mării

 

Într-o frumoasă dimineață din luna Iunie, sunetul de la alarma telefonului m-a trezit dintr-un somn agitat. M-am ridicat rapid din pat, la ora 5.00 ca să mă pregătesc de câteva zile de concediu.

După ce m-am uitat pe geam mi-am dat seama că gândesc în rime:

Dimineața pe răcoare

Am plecat la mare!

Când am ajuns în gară și mi-am ocupat locul în compartiment, mă gândeam să dorm, așa cum îmi propusesem de câteva zile, pentru că somnul cam se îndepărtase de mine.

În fața mea s-a asezat un cuplu care aveau un copil. La început am socializat cu cel mic, amintindu-mi de vremurile când copil fiind, mergeam cu părinții la mare. Aceste gânduri au dispărut când am văzut că copilașul era înfometat și mămica s-a apucat să-i ofere lăptic, de la sân!

Oricum, puteam dormi, precum cele două mămică din dreapta mea, carea aveau și ele trei copilși, care însă au plâns pe rând, tot drumul până la coborâre. Erau o echipă puternică, doi se odihnea, iar unul dintre ei, pe rând, plângea. Mămicile se pare că erau obișnuite că dormeau bine.

Ajuns la Constanța, prea devreme sau prea târziu pentru a mă regăsi cu alți prieteni, am pornit agale spre ieșire. De obicei, când am doua direcții, la alegere, mereu o nimeresc pe cea greșită, dar am avut noroc, că am recunoscut autogara.

Ajuns aproape de locația unde trebuiau să fie multe autobuze, am zărit doar unul, care se pregătea să plece. Șoferul m-a întrebat unde vreau să merg, iar eu i-am spus Cap Aurora... Mi-a spus că mă duce până în Mangalia și de acolo mă pasează la un microbuz. Dacă vreau să urc, că mai are un singur loc. Așa că nu am stat pe gânduri și am plasat bagajul și am urcat, nimerind să stau între patru tineri zurlii. Unul avea păruș roșu, o fată avea părul multicolor și vorbeau necontenit.

Ajuns în Mangalia, am prins ultimul loc la microbuzul spre stațiuni. Se pare că am norocul începătorului: ultimul în toate, dar sunt și eu pe acolo!

Pe drum am văzut panoul cu Cap Aurora și am strigat, încet... să oprească. Șoferul a frânat și m-am trezit cu încă un bahgaj lângă mine, în timp ce posesorul întindea mâna să și-l recupereze.

După ce am coborât, însoțit de alte trei persoane care au luat-o în direcții diferite, mă gândeam cum găsesc locația dorită. Când să-mi aprind o țigară, deasupra flăcării, se vedea scris mare Hotel Opal. Eram la destinație, avem doar 200 de metri până la intrare!

După ce m-am cazat, am urcat la etajul 6 și am ieșit pe balcon să admir priveliștea. Era superbă!

Soarele începuse să-și facă simțită prezența, motiv pentru care m-am retras în interiorul camerei. Mobilierul nou, design-ul perfect pentru o vacanță ideală, m-au făcut să mă simt în al zecelea cer, că în al noulea cer am m-ai fost!

      

Am plecat într-o scurtă plimbare, am servit masa la restaurant și am revenit în camera care între timp mai primisese un scaun confortabil.

Seara ne-am întâlnit toți participanții la evenimentul SuperBlog Spring 2022, veniți la mare și am petrecut clipe de neuitat și mi-am îmbogățit albumul cu fotografii. A fost atât de bine, că nici nu ne-am dat seama că am trecut într-o altă zi!

Ne-am revăzut dimineața, la micul-dejun all-incusive și am continuat discuțiile din seara precedentă.

La ora 16.00 am participat la gala SuperBlog Spring 2022, care s-a desfășurat în restaurantul hotelului și toți participanții au vorbit, mai mult sau mai puțin...

Apoi am savurat tortul obișnuit pentru aceste evenimente și apoi am petrecut o nouă seară la restaurant, la o masă lungă, cât de la mare la munte!

Eu am plecat mai târziu, motiv pentru care, pentru câteva momente am simțit fiorul singurătății, pentru că o mare familie s-a despărțit pentru o perioadă de timp!

În cadrul acestui eveniment, am revăzut mulți prieteni, am cunoscut alții noi și am redescoperit, în mod, unii sponsori ai competiției. Organizatorii au fost ca de obicei la înălțime!

Sursa Pagina SuperBlog

La plecare, microbuzul m-a cules din mers, autobuzul din Mangalia m-a așteptat să urc ca să mă ducă ca vântul în Constanța, la gară.

Din păcate, trenul deși a plecat la timp, a avut o întârziere... de ore. Totuși este bine că am ajuns în aceeași zi acasă! Locomotiva s-a defectat aproape de Gara de Nord și am așteptat... de parcă eram abandonați în câmp. Cei care aveau stația de finish la București, au pornit pe jos, printre linii, spre gară. Este și asta o metodă de a face mișcare, a slăbi... totuși până la Brașov era totuși cam mult!

Cu ce am rămas după aceste zile? Cu bucuria revederii, cu discuțiile avute cu ceilalți bloggeri, cu plimbările pe plajă, incursiunea în apa mării și liniștea relaxantă. Au fost peripeții, nu degeaba dețin și un blog comic...

Timpul trece, amintirile rămân!

 

Seria Pătrățel: La nuntă – Peripeţii

 

Piperoni este acasă la el, pentru a se pregăti să vină după mireasă. Pătrăţel, proaspăt bărbierit şi aranjat, apare în scenă, la Păpuşel, admirându-i rochia de mireasă, filmată şi pozată de acel mult căutat fotograf de nuntă. Gogoşar se uită la acesta spunând:

– Vezi că la urechi nu te-ai tuns la fel. Ce fel de cavaler de onoare eşti!

– O, nu!

Pătrăţel intră în panică, pornind spre toaletă… citește mai departe.

 

 

Seria Pătrățel: La nuntă – Planuri de bătaie

 

Pătrăţel priveşte cu nasul lipit pe geam, numele gării. Agitaţia era în toi. Gogoşar îi face semn să ia bagajele şi să o urmeze. Pătrăţel, oftând, îşi ia rucsacul pe spate, borşeta, apoi prinde cele două valize şi o urmează pe Gogoşar. Între el şi ea erau deja câteva persoane intercalate, cu bagaje.

Cum pune Pătrăţel piciorul pe peron, o vede pe Gogoşar strânsă cu putere de o fată, iar el este săltat de bagaje de un bărbat. Pătrăţel, speriat strânge valizele, amintindu-şi de polonicul Gogoşarei de acasă….

– Pătrăţel, eu sunt Piperoni… citește mai departe.

Seria Pătrățel: La nuntă - Pregătiri

 

Gogoşar stă în faţa laptop-ului împreună cu Maimuţel, iar privirea îi fuge tot mai des spre uşă. Apare şi Gogonel care-şi ocupă locul în fotoliu.

– Pune prăjituri pe masă… le simte Pătrăţel şi apare fuga – spune Maimuţel.

Gogoşar o porneşte spre bucătărie, de unde revine cu un platou de prăjituri, din care se servesc oaspeţii: Gogonel şi Maimuţel. Deodată apare cineva în fugă care acaparează platoul, după care se aşează în fotoliu.

– Bune…bune… citește mai departe.

Imagini cu flori

 

Seria Pătrățel: Pătrățel la aniversare

 

Pătrăţel intră mândru, împreună cu maimuţoiul pe care-l achiziţionase, pe uşa atât de cunoscută a aparatamentului unde locuia sora lui. Aceasta îl pupă dulce, cumnatul îl salută, iar el este răpit de micul terorist, nepoţelul. Îl ia repede în cameră pentru a se juca.

Nepoţelul ia un făcăleţ de jucărie şi zup în capul lui Pătrăţel. El râde, iar copilul repetă operaţiunea… citește mai departe.

Seria Pătrățel: La magazinul de electrocasnice

 

Castravete deschide încetişor un ochi. Îşi priveşte ceasul şi deschide precaut şi celălalt ochi. Deodată sare în picioare. Se uită în jur şi o porneşte spre bucătărie.

Îşi toarnă cafeaua în filtru. Picură doar un pic… Castravete scutură vasul dar degeaba… este gol!

Intră în cameră şi porneşte din telecomandă, televizorul. Face o genoflexiune şi se schimbă de haine.

Merge în hol şi ia o cutie, ieşind pe uşă. Coboară încet, ca şi cum s-ar feri să nu-şi trezească vecinii … citește mai departe

Seria Pătrățel: Plictiseala

 

Castravete stă pe o bancă în parc. Priveşte în jur. Liniştea de acolo, pare să-l moleşească. Se mai uită o dată le ceas , oftând:

– Mai am douăzeci de minute….Of…of…

Soarele îşi trimite razele strălucitoare asupra parcului. Lumea începe să se plimbe, fără a se deplasa cu o ţintă precisă. Copiii apar în parc şi încep să se joace cu mingea. Liniştea apăsătoare este acoperită de o gălăgie asurzitoare. Mingea este trimisă de la un copil la altul cu o viteză uimitoare, care pare să depăsească viteza luminii. Mingea greşeste traiectoria, aterizând pe capul unei fete, care brusc… citește mai departe

 

Imagine - copacul ne salută

 

Seria Pătratel: Telefonul fără fir

 

Pătrăţel priveşte atent, prin vitrină, la persoanele din interiorul magazinului. Una dintre vânzătoare îi zâmbeşte, aşteptându-l să intre. Acesta mai aruncă o privire înăuntru şi o porneşte spre piaţă.

După cinci minute, Pătrăţel reapare în acelaşi loc, cu o varză în mână. Citește mai departe....

Imagine...colorată din natură

 

Seria Pătrățel: Gafele lui Pătrățel

 

Pătrățel revine în camera unde Gogoșar punea prăjiturile. Sare imediat, luând în fiecare mână cîte o prăjitură, din care mușcă pe rând. Gogonel privește mirat spre cei trei vecini ai săi. Maimuțel își apostrofează fratele:

– Mă faci de râs, Pătrățel. Sper că nu ai mâncat așa și la nuntă!

– Nu… acolo nu a mâncat, ca să-l încapă costumul – râde vecina Gogoșar.

– Unde găsești tu vecin atât de bun să te ajute… citește mai departe

Seria Pătrățel: La un pepene

Aglomeraţie, agitaţie care caracterizează orice piaţă de legume şi fructe într-o zi normală, la oră de vârf. Castravete se strecoară cu greu, trăgând de două plase prin mulţime, lovindu-se de o bătrână, de un cărucior târât de un pensionar. Ajuns cu bine la ieşire, pierzând doar un castravete, acesta se opreşte la taraba de pepeni. Vânzătoarea se apropie de acesta:

– Spuneţi.

– Da.

– Cât să aibă?

– Aveţi douăzeci?!

– Păi am mai mulţi .

– Da?

– Da… citește mai departe

Seria Pătrățel: La mare

 

Castravete servea masa la restaurant.

La o masă de alături se afla un cuplu de bătrâni. Unul dintre ei se adresă chelnerului:

– Ce carne este?

– De…

– Domnu, eu vreau carne de porc…. – zise bătrânul.

Castravete se apropie de acesta şi se adresează spre farfurie:

– Ce carne eşti?

– ….

– Vedeţi, nu spune nimic… e clar, e un porc!

Castravete spunând acestea...citește mai departe.

Seria Pătrățel: La beci

 

Pătrăţel intră repede în locuinţa lui Castravete. Se aşează pe primul scaun şi începe să vorbească repede, mult, aşa cum nu prea îi stătea în fire:

– Am văzut-o pe vecina.

– Pe…

– Gogoşar…Este tare elegantă. Oare unde merege?

– Păi pune-i o întrebare… citește mai departe

Mendre: Dezamăgirea-viața-monotonia

 

Ce monotonă ar fi viaţă dacă toţi oamenii ar fi la fel! Dacă toţi ar gândi şi ar face totul identic… Atunci comunicarea verbală nu și-ar avea rostul. Poate de aceea în viaţă trebuie să fim mereu atenţi, la vorbe şi la gesturi. De ce ? Simplu, ele pot fi interpretate în mai multe moduri.

Uneori, noi gândim şi acţionăm într-un anumit … citește mai departe

Seria Pătrățel: La piață

 

Picăturile de ploaie încep să devină tot mai dese. Vremea frumoasă din zilele trecute, pare să fie doar o amintire. Pătrăţel priveşte cerul , se zgribuleşte şi intră în piaţă. Acolo este lume multe, adăpostită mai mult de ploaie decât pentru a face cumpărături.

Pătrăţel trece pe lângă pieţarii care-l îmbie cu marfa lor.

Se opreşte lângă un bărbat solid care-l „atacă” verbal:

– Poftiţi!

– Poftesc din copilărie!

– Da… citește mai departe.

Bancuri cu copii

 

Orologiul bate scurt, pentru o oră târzie în noapte:

– Mămico , nu pot dormi! Spune-mi , te rog , o poveste!

– E trecut de 1 noaptea. Lasă că vine tăticul imediat şi când o să-l întreb pe unde a fost, o să ne spună el o poveste!

…

 Copiii stăteau la rând pentru a servi prânzul în cantina unei şcoli gimnaziale catolice. Pe un colţ al mesei era o grămadă imensă de mere.

     Măicuţle lipiseră pe această tavă cu mere, un bilet pe care scria :

    „ Ia doar unul, Dumnezeu te supraveghează”

     Puţin mai în faţă, la capătul celălalt al mesei se afla o grămadă mare de prăjituri cu ciocolată. Unul dintre copii a scris :

    „ Ia câte vrei, Dumnezeu supraveghează merele!”

 

Imagine de vară

 

Seria Pătrățel: La grătar cu Ursul

 

Gogoșar se deplasează din bucătărie spre sufragerie, oprindu-se la ușa de la intrarea în apartament, pe care o descuie în așteptarea vizitatorilor zilnici, a vecinilor ei. De fiecare dată, primul care ajunge este Gogonel urmat apoi de vecinica Maimuțel, al cărei frate, Pătrățel încheie de obicei seria obișnuită de musafiri. Se uită mirată la ceas…citește mai departe.

Seria Pătrățel: Pătrățel și televizorul

 

Uşa se deschide cu o viteză uimitoare. Apoi se aude un zgomot specific , pentru o uşă trântită. Până să ajungă Gogosar pe hol, fotoliul în care a stat în urmă cu doar două minute, era ocupat. Brusc, reclamele de la televizor nu se mai aud, în locul acestora se face auzit un strigăt:

– Goooooooool! Echipa gazdă reuseşte…

...

Atât „reuseşte” şi Pătrăţel să audă, deoarece, Gogosar îi smulge telecomanda... citește mai departe.

Seria Pătrățel: Pătrățel păcălit

 

Gogonel se învârte prin cameră. Gogoşar se uită la el şi începe să-l ia la întrebări:

– Nu ai stare?

– Nu…ba da…

– Ce ai păţit?

– Păi…Pătrăţel nu a mai venit de două zile! Ce o fi cu el?

– A mai dispărut el…

– Da…dar fără el este trist pe aici…

– Adică , cu mine?

– A, nu, Gogoşar! Doar m-am obişnuit să fim trei.

– Da…da…să faceţi gălăgie non-stop.

Nu apucă Gogoşar să-şi termine ideea că...citește mai departe.

 

Imagine: Copilărie