Puterea fiecărui individ vine din interiorul său. Dacă are o suferinţă, o
teamă de vină este psihicul său.
Eu când eram mic, păduri
cutreieram (ca şi Eminescu), cărţi citeam şi mă pregăteam fără teamă de viaţă.
Consideram că totul este uşor. Îmi plăcea să călătoresc, să mă caţăr în copaci
sau să sar poarta (doar când mergeam la sora mea, cu mâncare de la părinţi, iar
ea şi soţul ei nu erau acasă), să joc fotbal şi să mă distrez.
Anii au trecut iar o primă
cădere în gol, precum avusesem în coşmarurile mele tip premoniţie, m-au făcut
să-mi fie teamă de înălţime, de neprevăzut.
În momentul în care am căzut
de pe o scară care a alunecat, iar capul meu era în nori şi piciorul în ghips,
am constatat că nimic nu mai este cum mă aşteptam.
Această stare mi-a influenţat
destinul familial şi profesional. Fiind temător de înălţime, nu puteam ajunge
în vârfurile piramidei ierarhice de la servici, iar familia era mereu pe locul
doi, într-o luptă veşnic pierdută.
A venit o perioadă grea şi
m-am decis să fac o schimbare. M-am înscris la un master şi la un curs de
antreprenoriat, nu că aş fi avut gânduri de afaceri dar mai învăţam câte ceva.
În cadrul acestui curs am fost trimis la o pregătire practică, la munte unde
făceam exerciţii mentale şi fizice. Când am fost pus în faţa unui perete
vertical pentru a-l escalada, am tras aer puternic în piept şi am vrut să mă
retrag. Ruşinea a luat locul senzaţiei de teamă şi am decis să mă apuc de
căţărat. Nu aveam ce pierde, dacă cădeam eram prins în lanţurile protectoare.
Speram să urc câteva nivele...
Am pornit în căţărare şi începuse
să-mi placă, până m-am speriat, de soarele care mă orbea de pe vârful
peretului. Ajunsesem sus! M-am simţit de parcă eram în cer!
Din acel moment mi-am dat
seama, că încercarea moarte n-are iar viaţa îşi continuă cursul, indiferent de
ceea ce fac, dar contează cum fac. Din acel moment am început să trăiesc la
înălţime, la propriu şi la figurat.
La servici eram neînfricat,
dur dar cu soluţii reale, urcam chiar pe utilajele şi instalaţiile de care,
actualmente se ocupă echipa care se află în subordinea mea!
Când am început activitatea pe
bloguri, am reuşit să câştig unele premii, dar apoi am crezut că este norocul
începătorului, însă nu a fost aşa. Experienţele de viaţă, acumulate, îmbogăţesc
albumul existenţial al fiecăruia.
După prmul premiu, am
sărbătorit evenimentul cu un pahar de Stalinskaya, pentru că era frig iar
această băutură este una specifică celor puternici, provocându-i.
Preparată conform unei rețete tradiționale rusești, STALINSKAYA Vodka este
recunoscută pentru tăria gustului, pentru rigoarea selecției materiilor prime
și îmbunătățirea constantă
a procesului de producție și a tehnologiei folosite. Încă de la lansare, sub
sloganul „Pentru cei puternici”, STALINSKAYA este alături de cei care care
au curajul să riște pentru a transforma orice încercare
într-o victorie, de cei al căror succes este alimentat
de tăria de caracter”. Marca aniversează anul acesta 20 de ani pe piața
din România.
Acum nu-mi este teamă, decât de teama că nu-mi mai este teamă!:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu