În căutarea prințului

 

Tinerețea este frumoasă, iar viața merită trăită din plin. Aceasta era deviza oricărei fete, mai ales al acelora care abia au părăsit perioada adolescenței.

Fiecare fată este o Prințesă, atât pentru părinții ei cât și pentru un El, acel Prinț al ei!

Micuța prințesă, așa cum este ea numită de către părinții și prietenii ei, nu era o  excepție de la această percepție obișnuită. Fiind singură la părinți, ea a fost mereu încurajată și sprijinită în toate demersurile ei, de către acestia.

Fiind deja trecută în al 19-lea, doar de câteva zile, Prințesa stătea și se gândea profund la viața ei. Părinții erau plecați la rudele lor din afara orașului, iar Prințesa avea timp ca să-și analizeze viața, gândindu-se la Prințul pe care-l visa și pe care-l și identificase, însă din păcate nu reusise să ajungă în preajma acestuia.

Fiind la o plimbare prin centrul orașului, l-a zărit pe Prințul mult visat alături de o cunostință. de-a ei, chiar în fața unui bar unde ei îi plăcea să petreacă sfârșitul de săptămână. Cele două ore de relaxare risipeau oboseala acumulată de-a lungul unei săptămâni istovitoare.

În momentul când cunostința s-a despărțit de Prinț, micuța Prințesă l-a abordat și a obținut o invitație de la acesta, la petrecerea de a doua zi, oferită chiar de către Prinț. Fericită, ea și-a sunat prietenele pentru a se organiza la ea acasă, o petrecere între fete cu scopul de a stabili strategia de cucerire a celui care a frânt inima fetei.

Aflând această veste importantă, prietenele au început să-i ofere sfaturi, precum adevăratele profesioniste în arta iubirii. Primul impas a fost alegerea ținutei vestimentare. Rochia nu era o problemă pentru că în așteptarea unui eveniment important, aceasta era de mult timp pregătită și se și potrivea. Pantofii nu se asortau, dar noroc cu o prietenă care avea experiențe fericite în cadrul unor evenimente  similare și s-a rezolvat.

De fericire, fetele au început mica lor petrecere. Au făcut floricele care s-au împrăștiat și pe jos și sucul de afine s-a vărsat pe fața de masă iar covorul s-a colorat după vopseaua de păr. Nu era problemă pentru că totul se putea rezolva, uneori chiar de la sine.

Așa credeau și fetele până în momentul apariției inoportune a părinților Prințesei. Acestia priveau cu ochii mari, când spre dezastrul din cameră, când spre fete, când spre polițiștii care au apărut chemați de vecini din cauza gălăgiei.

Dimineața totul poate fi altfel. Chiar așa a și fost. Părinții se pregăteau să plece la un dineu de afaceri, iar Prințesa a fost pedepsită să stea în acasă și să facă curățenie.

Prințesa simțea că viața i se scurge și se pierde în hățișurile intrigilor din neant. Părinții au plecat luând cu ei toate cheile casei, pentru a nu se trezi cu alte surprize neplăcute. Prințesa își sună prietenele, care răspund la apel și vin în vizită, intrând pe fereastra locuinței amplasate la parter. După o scurtă consfătuire, își pregătesc armele de luptă și se avântă în rezolvarea problemelor.

Într-o oră, toată locuința este curată și aranjată. Fetele o ajută pe Prințesă să se pregătească de petrecere. Îi aranjează coafura, manichiura, ținuta ce trebuie asortată la pantofi, după care solicită taxiul pentru deplasarea în misiunea de cucerire a inimii Prințului.

Ajunsă la petrecere, cunostința care o invitase, o ajută să pătrundă în localul Corks. Lumea bună era adunată la petrecere, discutând vrute și nevrute, iar Prințesa se plimba prin încăpere, căutându-și Prințul. Inima îi bătea cu putere speriind-o că o aude toată lumea. Neatentă lovește un platou pe care se aflau pahare cu vin, dar se ferește la timp din calea chelneriței, cerându-și scuze, moment în care calcă pe ceva...  Era piciorul Prințului care rămâne uimit și fără glas, la vederea ei. Prințesa se sperie, plecând spre marginea încăperii, simțind o durere în suflet.

Vinul este vedeta serii, iar Prințul oferă o gamă și o selecție de vinuri variate, fiecăruia după gust. Participanții la eveniment aprecizaă acele vinuri proaspete și reconfortante iar unii se avântă la nestematele vinuri vintage. Prințesa servește un vin roșu dulce, specific femeilor dornice de iubire, cele care consideră că într-o lume în care toți aleargă după bani, puțini își dau seama că tot ce se cheltuie sunt anii pe care-i putem irosi!

După câteva minute, se decide să plece acasă, deoarece totul s-a năruit. Când se ridică de pe scaun, aude o voce în spate, care se lamenează după contactul cu scaunul ei. Este el, Prințul care venise să o invită la o plimbare pe afară. Prințesa acceptă invitația Prințului și undeva se aude muzica care-i îi poartă pe aripile dansului.

La finalul melodiei, Prințesa mulțumește Prințului revenind spre bar, și-și vede părinții, care apar lângă ei și se privesc uimiți. Prințesa se sperie și fuge, pierzându-și un pantof. Iese repede din locație, urcând în primul taxiu, pornind spre casă.

Seara se lasă încetișor peste orășel. Prințesa suspină în camera ei. Aude zgomotul ușii de la intrare. Se așează în pat, pentru a amâna discuția cu părinții ei. Ușa se deschide, apoi se închide încet. Se aud voci, dar sunt mai multe decât două tonalități....

Prințesa se ridică din pat și o pornește spre sufragerie. Se uită din spatele ușii în interior unde se aflau părinții ei și o mâna se așează pe spatele ei. Prințesa se întoarce speriată. În fața ei se află Prințul care-i oferă pantoful pierdut, un pahar de vin roșu, inima și dragostea lui.

Acesta îi ia mâna și-i sărută degetele privind spre manichiura care l-a fascinat. Albastrul specific valurilor mării în combinație cu inimioarele galbene au fost precum săgeata lui Cupidon, care a scurs vinul roșu sângeriu!

 

Oricare bărbat poate fi un Prinț, iar oricare fată poate deveni o Prințesă, pentru că totul depinde de om și de locul desfășurării acțiunii, de întreaga ambianță.

Din acel moment, Prințul și Prințeasa își vizitează săptămânal regatul Corks Cozy Bar.