Ce m-aş fi făcut fără
internet? Probabil stăteam în faţa televizorului şi urmăream derularea
evenimentelor din jurul meu, fără a mă putea implica în vreun fel în ele. Dacă
trăiam în epoca comunistă nu aveam nici program la televizor, ascultând doar
radioul sau citind o carte.
Din cărţi culegem informaţiile
utile pentru a ne dezvolta profesional dar prin intermediul internetului şi
instrumentelor acestuia, ne demonstrâm abilităţile şi capacităţile de care dăm
dovadă. Putem interveni ca să nu spunem părerile legate de ceea ce se întâmplă
în jurul nostru.
Oare cum ar fi o zi fără
internet? Cum am vedea ce mai fac prietenii noştrii de pe reţelele de
socializare? Cum am verifica mesajele din cutia poştală a email-ului? Dar de
asemenea, cum ne căutăm prietenii pierduţi în agonia vieţii, pe cărările anilor
ce au zburat?
Fiind un blogger la început de
drum, particip la mai multe concursuri unde sper să fiu câştigător câteodată,
iar experienţa mea, să se reflecte şi în viaţa de zi cu zi. Internetul îmi este
mai mult decât necesar existenţei mele. În general îmi scriu articolele din
timp dar uneori sunt presat de acele deadline-uri înfricosătoare. Sunt acele
momente când îţi dai seama că timpul zboară iar inspiraţia nu vine...deloc sau
în trepte!
Când am descoperit că timpul
trecea cu repeziciune, am intrat în panică. Când în sfârşit mi-a venit
inspiraţia la un articol aflat pe ultima sută de metri, am fost fericit şi am
vrut să-l postez pe blog. Dar surpriză, internetul picase... Mă uit afară, nu
ca să-l caut, doar să văd dacă vremea are vreo influenţă. Ningea... dar în
scurt timp totul a revenit la normal. Afară, că internetul nu apăruse.
Având acces la realitatea
virtuală prin intermediul unui cablu, am încercat să-l înfig mai cu putere,
să-l dirijez stânga-dreapta pentru a mă încadra în termenul publicării
articolului pentru concurs, căci clepsidra timpului se scurgea fără milă. Atât
m-am agitat, că am rupt mufa. Am început să ansamblez cablul într-o altă mufă,
având mai multe asemenea accesorii de rezervă. Văzând că nu reusesc
conexiunile, am continuat să schimb mufele, iar după trei încercări nereuşite,
mi-am adus aminte că am router wireless!
M-am conectat după mai multe
încercări ale parolei şi în ultimul moment, la secundă, am reuşit în ceea ce am
vrut! Culmea este că am şi căştigat la concurs! Noroc cu D-Link, care a fost
alături de mine. Produsele D-Link se găsesc la Altex, eMag,
Flanco, PC
Garage, EvoMag sau cel.ro, magazine pe care le frecventez tot mai des.
Sper să nu mai am probleme cu
conectarea virtuală, niciodată! Bloggerul fără internet este ca ziua fără soare
sau noaptea fără lună.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu