Crengile copacilor își încep
gimnastica de dimineață, lovind ușor în ferestrele din apropiere. Soarele s-a
trezit și încearcă cu propriile ei puteri să alunge ultimele reminiscențe ale doamnei
Iarnă, care urma să devină doar o amintire pentru oamenii din cartier.
Semnalul transmis de creanga
cea mai apropiată, care începe să crească precum un mic copil ce face primii
pași, mă îndeamnă să mă ridic din pat. Ridic storurile și privesc afară.
Papagalii din colivie încep să se agite și să scoată sunetele obișnuite prin care
mă îndeamnă să le deschid ușa și să asist la zborul lor fericit, prin cameră.
Mă duc în bucătărie și-mi
pornesc aragazul electric ca să-mi prepar în timp scurt o omletă și să-mi
savurez cafeaua. Mă uit la centrala electrică și constat că se află în parametri
nominali iar consumul indicat pe contor se află în limite. Bine că ziua a
crescut și astfel mă pot folosi de energia produsă de panourile solare.
De câțiva ani, ne-am montat pe
acoperiș panouri solare care produc energie electrică care să compenseze și să
suplimenteze energia electrică.
Pornind spre baie o aud pe
soția mea care-mi strigă să mă grăbesc ca să nu întârziem cu plecarea spre
cabana unde urma să petrecem o săptămână de concediu alături de câțiva
prieteni.
Zâmbesc și merg spre
sufragerie în timp ce observ avionul care tocmai decolase de pe aeroportul de
lângă Brașov. După mulți ani, aeroportul a prins viață și s-a dezvoltat
transportul aerian, mai ales că biletele au scăzut la preț, datorită folosirii
energiei electrice ca combustibil. Fiecare avion are câte trei acumulatori
electrici care la fiecare oprire în aeroporturi, sunt verificate și înlocuite
dacă este necesar.
Mie îmi este teamă să merg cu
avionul, din cauză că nu știu să zbor.... Nici la mare nu intru în larg pentru
că nu văd celălalt capăt al mării, deci eu sunt caracterizat ca fiind o
persoană sceptică și calculată. Nu cred decât ceea ce văd!
Când plecam în zone
îndepărtate, călătoream cu trenul electric. De când se folosește energia verde,
totul a devenit mai accesibil.
Doar în China a trebuit să
folosesc avionul dar a fost în urmă cu mulți ani. Atunci am înțeles din ce
motiv erau fericiți chinezii când veneau la noi în țară și priveau spre cer.
Inițial am crezut că se rugau, dar de fapt admirau cerul albastru, curat, mult
diferit de negura cerului chinezesc.
Atâtea gânduri și amintiri că...
deja sunt în urmă. Soția mea iese din baie, pregătită de plecare și gata să
servească micul-dejun. Nu-i nimic, cine
se trezește mai târziu, nu mai cheltuie bani pe micul-dejun!
Gata cu bagajele, strânse,
aranjate și amplasate perfect în portbagaj. Totul este în regulă și mă urc la
volanul mașinii mele Mercedes-Benz EQC și astept conectarea electrică după care o
pornesc agale spre locul de distracție. Acest model nou are două panouri solare
pe tavan care prin energia produsă de soare, deplasează automobilul fără
costuri de combustibil.
Mașina
o cumpărăsem în urmă cu câteva luni de la un dealer de vanzari auto al
producătorului. Eu am lucrat la o companie care producea ornamente din lemn și
volane pentru diferite modele și tipuri de mașini iar atunci am descoperit că
cea mai bună și fiabilă marcă este Mercedesul care căuta de atunci, soluții optime
pentru mașina electrică, chiar dacă era o perioadă de criză. Deși îmi place culoarea verde, mașinile nu se
mai realizează în această nuanță pentru a nu se confunda cu vegetația abundentă
din țară.
Încă
din anul 2020 mi-am achiziționat prima variantă de Mercedes care deja
fusese realizat pe conceptul de e-Mobility.
În anul 2019 , brandul
Auto Schunn, partener autorizat Mercedes-Benz, a aniversat 25 de ani de existență și ca
urmare a organizat o mică petrecere unde cei interesați au putut testa noile
modele de mașini.
Am fost și eu prezent și m-am urcat la volanul unui Mercedes-Benz EQC. Am introdus cheia în contact și așteptam să aud motorul. Nimic. Scot
cheia, mă uit la ea și o reintroduc. Am crezut că nu am benzină și m-am uitat
prin oglinzi la capacul de alimentare și în panoul mașinii la o eventuală
alertă. Mi-am adus aminte că este mașină electrică, deci nu aveam nevoie de combustibil!
Reprezentatul de la vanzari auto mi-a spus să continui manevrele
obișnuite și l-am ascultat, mai ales că se făcuse coadă la testarea
prototipului. Am pornit și am rulat cu mașina prin curtea showwroom-ului. Mi se
părea ciudat să nu aud motorul și după experiența mea din domeniul auto mi-am
dat seama imediat de avantajele oferite de acest model, care sigur urma să fie
dezvoltat în viitor: atât eficiența și reducerea costurilor operaționale cât și
respectarea emisiilor de carbon.
Sunt trezit din amintiri, nu de
vreun senzor al mașinii care ar fi atins vreun copac de pe marginea drumului,
ci de un apel telefonic. Răspund:
-
Da, draga
mea soție!
-
Unde ești?
În acel moment, mi-am dat
seama că o uitasem acasă. Am făcut deja 80 de km dar nu era problemă să revin
la punctul de plecare. Asta e, omul mai și uită! A mai fost o asemenea
neglijență dar mă sunase soția mea din timp, auzind zgomotul făcut de motorul
acelei mașini la plecare. Avantaje și
dezavantaje!
Revin acasă, o iau și pe soția
mea și ne oprim apoi la o stație de încărcare și până servim ceva frugal și o
cafea, putem pleca mai departe. Asta din cauză că ne va prinde întunericul și
trebuie să folosesc și acumulatorul!
Mereu când aveam câte un
obiectiv la care doream să ajungem, spuneam că vom lupta până la ultima
picătură de energie... acum avem energie suficientă, pentru ca viața să fie o
continuă luptă pentru a ne fi bine, tuturor!
Acest articol a fost scris
pentru Super Blog Spring 2019 cu speranța că totul va fi real, în totalitate,
într-un viitor nu prea îndepărtat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu