Amintiri din copilărie și nu
numai...
Copilăria este cea mai frumoasă perioadă a vieții. Atunci când am fost mic, atât de mic că mă ascundeam sub mesele din casă, mă bucuram de toate privilegiile existente, care pe atunci nu erau prea multe. Aveam o imaginație bogată, iar joaca obișnuită se transforma într-o adevărată aventură. Când am început să merg la școală, am descoperit taina numerelor și a literelor. Caligrafia nu mi-a plăcut, matematica a rămas o taină, dar limba și literatura română m-au cucerit.
Scriam atât de urât, încât nici învățătoarea la început și nici
profesorii ulterior, nu înțelegeau prea multe din cele așternute de mine pe
paginile din caiet. Astfel am
fost pus de mai multe ori în situația de a citi ceea ce am scris, iar uneori
inventam și completam cele notate pe foi, deci îmi cultivam imaginația. Scrisul
meu, îl înțelegeam doar eu și sora mea, care-mi corecta greșelile și mă enerva
că avea unele fixuri de ortografie, care acum în prezent, le am și eu! Cel mai mult îmi plăcea să fac compuneri,
pentru că creativitatea zburda. Matematica nu mi-a plăcut, pentru că nu puteam
improviza, fiind vorba doar de cifre și calcule.
În adolescență citeam mult și
uneori mă gândeam și schimbam ideea cărții, astfel că m-am hotărât să-mi concep
propriile povești, pe care le adunam în caiete pentru viitor, precum părinții
mei puneau murăturile pentru iarnă.
În momentul terminării
studiilor universitare, mi-am dorit cu ardoare să-mi concep lucrarea de licență
pe computer, deși nu dețineam așa ceva. Am primit împrumut un calculator de la
o vecină și m-am pus pe treabă, ajutat și instruit de aceasta. Totuși, la un
moment dat, s-au încurcat paginile din word, astfel încât a trebuit din nou, să
improvizez. După ce am reușit să trec de examenul de absolvire, m-am decis
să-mi cumpăr un calculator ca să perseverez în pasiunea mea. După câteva luni,
am reușit să-mi achiziționez obiectul mult dorit, l-am luat acasă și mă uitam
la el. Nu știam să-l utilizez, dar m-am apucat de invățat, fiind autodidact iar
în scurt timp, am reușit ceea ce mi-am propus, să mă descurc excelent cu noua
tehnologie.
Încet dar sigur, pe lângă
creativitatea care m-a preocupat, noua tehnologie a venit precum o mănușă peste
degetele înghețate în plină iarnă. Computerul a fost alături de mine, chiar
dacă a trebuit să înlocuiesc unele periferice PC.
Între timp am descoperit alte facilități ale tehnologiei și am început să mă relaxez cu diferite jocuri, astfel că a trebuit să înlocuiesc tastatura pentru că literele A și S erau cam șterse de la desele interacțiuni degete-taste și doar le intuiam poziția, conform unei obișnuințe specifice. Între timp m-am perfecționat, ținând pasul cu tehnologia și mi-am completat “joaca” cu accesorii precum o sursă, carcasa Spacer, mouse și scaun de Gaming.
Amintiri de blogger și nu
numai...
În prezent, am un laptop care
mă însoțește peste tot și este completat sau înlocuit, după caz, de tabletă.
Telefonul mobil nu-mi lipsește, fiind mereu în buzunarul din spatele pantalonilor.
Atunci călătoresc pentru a participa la unele evenimente ce țin de lumea artei,
a scrisului, tehnologia m-a răsplătit cu un adaptor Universal pentru călătorii
care-și are locul bine stabilit în rucsacul de Sport si calatorie.
Uneori mă apucă inspirația în
toiul nopții, iar pentru a nu deranja pe ei din jur, dacă există cineva, și
totuși să pot vedea ceva pe laptop, am o lampă cu led care mă ajută să navighez
chiar și pe întuneric.
Uneori stau și mă gândesc ce
s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi existat tehnologia?
În primul rând nu am fi avut
internet, iar comunicarea s-ar fi realizat din vorbă-n vorbă, prin scrisori
(unele indescifrabile) sau prin intermediul presei scrise. Astfel nu ar fi
existat rețelele sociale, prieteniile virtuale, blogging-ul, vlogging-ul și
multe alte lucruri ale căror lipsă, astăzi ar fi de neconceput.
Gândindu-mă la mine, care în
prezent, de multe ori nu reusesc să citesc ceea ce abia am scris cu pixul,
evoluția tehnologiei m-a sprijinit în satisfacerea hobby-urilor, astfel încât
viața să fie complexă, combinând pasiunea și rațiunea.
În acest moment, pot spune că
mi se potrivește sintagma Tehnologia la tine acasa, pentru că în timp ce scriu, ascult
muzica în surdină, la boxe și mă gândesc la ceea ce-mi va rezerva viitorul.
În curând vom ajunge să
folosim tehnologia pentru tot ceea ce avem nevoie în viață...
Undeva în viitorul apropiat
Mi se face foame, intru pe un
streaming și printr-un video îmi verific produsele din magazinul virtual, aleg
conform opțiunilor și a preferințelor mele, verificând etichetele și apoi le
introduc în coșul de cumpărături, achit online iar o dronă mi le transportă în
câteva minute la mine acasă.
După ce savurez mâncarea,
intru pe laptopul amplasat pe masa inteligentă și încep să vorbesc, iar
cuvintele se transformă în litere, propoziții, fraze care se trasmit
instantaneu în rețea. Înainte de a finaliza articolul, îmi apar like-uri și
comentarii, care-mi pot schimba, sau nu, direcția creativității. Cu ajutorul
unui mouse, îmi derulez paginile și apoi dau bifa finală.
Acest articol a fost scris
pentru SuperBlog 2022.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu