Go, go... with Honda!

Mă grăbesc să cobor în parcare. Soția mea își caută poșeta, iar fetița noastră se joacă pe telefon. Nu am timp să oftez pentru că mă agit să pornesc mașina. Este frig afară iar geamurile sunt aburite. Căldura din mașină funcționează într-un mod tare ciudat, uneori pornește, alteori însă, simt că este perfect în mașină, doar atunci când am ajuns la destinația finală.

În timp ce-mi pregătesc mașina, vecinul apare agale pe alee, își șterge parbrizul, urcă la volan și-mi spune:

- Ce vreme! O zi faină, vecine! - după care pleacă, lăsându-mă așa cum mă găsise, singur și agitat.

Între timp, soția mea și fetița noastră se urcă în mașina. Eu încă mă chinuiesc să încălzesc motorul. Pentru a nu părea penibil față de vecinii care se plimbă prin fața blocului, deși pot răci, îmi verific pneurile și deschid portbagajul. Totul este la fel, ca în celelalte zile: pneurile sunt în regulă iar portbagajul este prin cu trusa medicală, triunghiurile și stingătorul necesar pentru orice autovehicul. Trebuie să-mi iau o mașină mai mare!

Soția mea își termină machiajul iar fetița este supărată că a pierdut încă un joc, pe telefon.

După un timp groaznic de lung, opresc în fața școlii, chiar în momentul când se aude clopoțelul care anunță începutul cursurilor. Fetița o sărută pe mama ei, îmi aruncă în grabă o privire, după care aleargă spre intrare.

Pornesc mașină și mergem prin centru, unde este o aglomerație groaznică. Cu zece minute de întârziere, soția mea ajunge la locul ei de muncă. O sărut, apoi mă grăbesc spre locația biroului meu. Nu am întârziat prea mult, fiind în grafic: 30 minute după ora normală de începere a programului. Voi rămâne ceva mai mult la servici, chiar și astăzi....

S-a terminat scurta vacanță la socrii. Ajungem în fața blocului, parcăm, iar soția mea și fetița aleargă spre apartamentul nostru.

Îmi scot puținele bagaje din portbagaj și o pornesc spre intrarea în bloc. În câteva minute revin în parcare, deschid portiera și golesc bancheta din spate, de bagaje. Vecinul parchează lângă mine:

-          Salut, vecine! Ce faci?

-          Am ajuns acasă...

-          De unde vii? De la țară?

-          Da... Drum lung....

-          Păi sunt doar 70 de km! Eu am de parcurs 120 de km și ajung în 80 de minute!

-          Da... da... - spun eu, încercând să întorc sensul dicuției pentru a nu afla că eu am făcut o distanță mai mică, în două ore.

Vecinul își ia bagajele și intră în incinta blocului, în timp ce eu mă pregătesc cu ultimele resurse, de finalizarea demersurilor specifice de week-end. Pun mâna pe ultimul bagaj, care se afla sub bancheta din spate a mașinii.

Ninge încetișor. Privesc pe fereastră și încep să pregătesc cele necesare plecării spre ruta zilnică obișnuită. 

Cobor în grabă, în parcare, curăț parbrizul și zăpada, pornind motorul mașinii. Soția mea și fetița ajung la mașină, chiar când sosește vecinul. Ne urcăm în mașină, pornesc motorul și spun:

-          Ce vreme! - după care plec în viteză, lăsându-l pe vecin, să ne identifice, undeva în depărtare.

Ajungem în câteva minute la școală. Fetița își ia rămas bun de la noi și-și așteaptă colegii, care se văd în depărtare. Are timp să termine un joc pe telefon.

Pornesc mașina și o „livrez” la timp pe soția mea, la servici. După o scurtă discuție legată de programul de după masă, ne despărțim, temporar.

Ajung la birou și am timp să-mi savurez cafeaua de dimineață, înainte de începerea programului de lucru. Azi este vineri, iar seara o să plecăm la țară.

Am ajuns acasă. A fost frumos în week-end, dar uneori ce este frumos, nu durează prea mult. Opresc mașina în parcare și soția mea împreună cu fetița urcă în apartament. Eu golesc o parte din portbagaj și o pornesc agale spre intrare. 

În câteva minute, revin și iau alte bagaje din portbagaj. Îmi aranjez bancheta din spate pentru a fi în ordine pentru a doua zi,deoarece fetița noastră s-a întins și a dormit  o jumătate de oră,. Îmi aprind o țigară și-mi aștept vecinul. Acesta apare și oprind mașina, privește cu interes spre mine:

-          Vecine! De când vreau să te întreb de noua ta mașină!

-          Eh... Am cumpărtat și eu o Honda CR-V Hybrid.

-          Este frumoasă! Dar, te-a costat... o avere!

-          Nu chiar, am căutat oferte Honda iar când am considerat că calitatea și prețul sunt imbatabile, am făcut investiția.

-          Cunosc tehnologia Honda Hybrid și-mi place modelul Honda, dar prețurile mi s-au părut prea mari!

-          Mergi la reprezentanța Honda Romania și este imposibil să nu găsești o opțiune care să-ți placă!

-          Da... Cred că este fiabilă și are multe avantaje, pentru că dimineață nu te mai întâlnesc... locul tău de parcare este gol când ajung eu. Chiar și duminica, ajungi cu mult înaintea mea acasă...

-          Este normal. CR-V Hybrid îmbină un motor ultra-eficient de 2.0 litri pe benzină i-VTEC cu două motoare electrice de mare putere, care asigură un echilibru perfect între performanță și eficiență.

-          Ce putere are?

-          Păi... 184 CP. Am atins și viteza maximă pe autostradă, adică 180 km/h, de era să nu observ când am ieșit pe drum național, și cât pe ce, să mă prindă radarul!

-          Vezi, dacă mergi repede, nici nu știi cât de repede ajungi! Mașina mea consumă 9 litri. A ta?

-          Păi am făcut o medie și mi-a ieșit în jur de 7,3L la 100 de km. Dar ce mă bucură este portbagajul de 497 l, care este încăpător pentru toate bagajele.

-          Am văzut! Înainte, încărcai bancheta din spate de mă tot gândeam cum de reusești să vezi în oglinda retrovizoare....

-          Da. Am un interior de....

-          Ieri dimineață, mașina ta a făcut, vorba vine, gălăgie când a trecut o mașină în viteză? 

-    Da. Pornisem și n-am observat mașina iar sistemul Honda SENSING mi-a detectat pericolul și astfel am putut evita o coliziune pe care o trecusem cu vederea, din neatenție. Acest sistem este unul dintre cele mai avansate ansambluri de tehnologii de siguranţă disponibile în industrie.

-          Interesant.... Mă tentează....

-          CR-V oferă un spaţiu flexibil și practic, plin de idei de stocare inteligentă, spaţiu generos pentru picioare și o capacitate mare de încărcare, de până la 1.700 litri. Are o funcție de hayon acţionat hands-free, scaune rabatante doar printr-o singură mișcare iar podeaua este plană facilitând încărcarea.

-          Presupun că deține emisii și consumuri reduse.

-          Da. Mă costă mai puțin taxele și sprijin mediul.

-          Da... da... cred că este timpul să-mi schimb și eu mașina!

-          Te las vecine, că soția și fiica s-au plictisit să mă aștepte....

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2019.