Când foamea ne roade, căutăm un restaurant inteligent

După o zi obositoare la servici, revin bucuros acasă. Intru pe scara blocului și o văd pe vecina, monitorul scării:

-          Ce bine că ai venit! Nu-mi merge iar telefonul! – îmi intinde ea obiectul păstrat pentru mine, în buzunarul ei.

-          Da... Scrie că nu este încărcat! – spun eu privind spre ecran.

-          L-am încărcat săptămâna trecută!

-          Da, dar s-a descărcat....

Până la urmă reusesc să o conving că este o operațiune care se repetă la anumite intervale de timp și urc grăbit scările, fără a lua liftul ca să nu mă mai streseze cu alte discuții.

Omul muncește, călătorește și în mod normal trebuie să și mănânce ca să aibă caloriile necesare pentru a avea energie. Când sunt acasă își este ușor să-mi găsesc ceva bun, pentru că frigiderul meu este ospitalier. Când sunt plecat din oraș, problema de a găsi un restaurant adecvat este una dificilă.

Mă dezbrac de haine și mă întrept grăbit spre frigider. Îl deschid și mă uit atent pe fiecare raft. Până la urmă găsesc o sticlă de lapte... atât. Da, trebuie să plec să-mi cumpăr ceva sau să mânânc la restaurant. Aleg ultima variantă și operațiunea efectuată anterior, o repet în sens invers. Cobor tot pe scări și ies grăbit, pe lângă vecina monitor ce discuta cu un alt vecin.

La ieșire mă gândesc: stânga sau dreapta! La autoservire sau la restaurant a la carte? Aleg prima variantă. Ajung în locație și după numărul de oameni prezenți, cu siguranță am multe opțiuni. Mă asez la coadă. La casă, o femeie reclamă că i se facturează alt preț, diferit de cel scris pe eticheta de la masa caldă.

După două minute, îmi pierd răbdarea pentru că vreau un meniu care există fizic doar jumătate, informație primită după două curse făcute de către personalul de servire între masa caldă – bucătărie. În timp ce un bărbat renunță la meniul ales din cauza erorilor legate de preț, eu părăsesc incinta, îndreptându-mă spre restaurantul a a la carte.

Începe să plouă și bate vântul. Ajung cu greu la restaurant și mă îndrept spre o masă liberă. Îmi dezbrac haine și aștept. Îmi scot telefonul și navighez pe internet. Răspund la două mesaje, mai citesc alte zece și constat că stomacul meu face revoluție. Îmi ridic privirea și caut o chelneriță. Agitație în restaurant. Îi fac cu mâna unei angajate care trece pe lângă mine și-mi spune că masa respectivă este a unei colege. După zece minute, mă mut la o altă masă de unde plecaseră clienții chelneriței și aștept debarasareea mesei. Între timp fosta mea masă este ocupată de un cuplu la care apare chelnerița....

După alte cinci minute, apare o față zâmbitoare care-mi preia comanda. După cinci minute, chelnerița revine și mă anunță că nu are salata pe care o comandasem și așteaptă alternativa.

În alte zece minute, apare mâncarea și spre surprinderea mea, garnitura este diferită. O anunț pe chelneriță care-mi arată cele scrise de ea pe carnețel și care corespund cu cele de pe farfurie. Oftez și renunț la obiecții. Ce bine ar fi să am un restaurant...

Cobor grăbit scările și vecina monitor mă apelează:

-          Nu-mi merge telefonul.

-          Păi nu aveți cartelă.... – îi spun privind mesajul de pe ecranul telefonului.

-          Cum să nu am!

-          Aveți pe acest telefon?

-          Da. De anul trecut.

-          Și ați vorbit la acest telefon?

-          Nu. Am folosit celălalt telefonul.

-          Deci trebuie mutată cartela. La revedere – spun ieșind în fugă.

O pornesc grăbit spre parcarea din spatele blocului. În cinci minute ajung la restaurantul meu,  în sensul adevărat al cuvântului, nu ca locație unde să servesc masa. Urc la birou și mă uit pe monitoare ca să văd dacă totul decurge perfect, conform instrucțiunilor și a procedurilor specifice de lucru.

În partea de cantină cu autosevire totul decurge conform standardelor. Pe ecran sunt afișate meniurile existente. Clientul se deplasează cu tava și tacâmurile alese pe o bandă rulantă. Își alege fiecare produs care este scanat la ieșirea din vitrina de depozitare și informația se transmite la calculatorul caseriei de la capătul benzii.

După o scanare automată a produsului alimentar, dacă un fel de mâncare se consumă aceste se scoate automat din programul de gestiune stocuri și se elimină implicit și instantaneu de pe panoul unde este afișat meniul. În momentul când clientul ajunge la capătul benzii, computerul de la caserie afisează imediat valoarea gata calculată, de achitat.

Solutia informatică POS restaurant permite actualizarea meniurilor în câteva secunde. POS-ul este zona de vânzare din restaurant ce este alcătuit dintr-un echipament hardware dedicat, pe care este instalată o solutie software marcaj restaurant.

Îmi arunc privirea spre restaurant. Clienții sunt serviți în timp scurt, nu există mese stabilite pentru fiecare angajat, ci ei preiau comenzile în funcție de gradul și locul de ocupare al meselor. În momentul când clientul se asează pe scaun, un senzor transmite semnalul către zona angajaților și prima chelnerița disponibilă apare lângă acesta. Pentru un cuplu romantic totul este scurt și cuprinzător. Până bărbatul o ajută pe femeie să ia loc, acesta nu apucă să se aseze la locul său pentru că chelnerița a și apărut. Aceasta setează pe o tabletă numărul mesei iar clienții își aleg meniul, ea bifând ceea ce ei doresc, iar comanda se transmite în bucătărie. Până se servesc aperitivele, meniul este preparat iar timpul este un aliat, atât al clienților cât și al angajaților. Prin aceeași soluție informatică POS restaurant, chelnerița află din timp meniul care nu mai este disponibil fiind scutită de plimbările inutile masă restaurant – bucătărie. 

Totul este monitorizat cu ajutorul Expressoft Technology la care se asigură suport tehnic 24/7. Această tehnologie conține atât monitoare touchscreen și imprimante fiscale cât și case de marcat cu jurnal electronic, modalitățile specifice de facturare pentru clienții atât ca persoane fizice cât și ca persoane juridice. 

Clienții sunt satisfăcuți atât de ofertele culinare cît și de timpul necesar satisfacției lor culinare. Nu trebuie să fii specialist în gastronomie ca să-ți atragi clienții, ci doar eficient, atât pentru ei cât și pentru angajați, iar timpul le rezolvă pe toate.

Pentru a deține o afacere profitabilă nu trebuie să fii specialist în domeniul în care se află firma. Trebuie să ai spirit inovator și să fii mereu la curent cu toate noutățile, să beneficiezi de oportunitățile care apar și să să-ți satisfaci clienții, să le oferi ceea ce doresc în timp scurt. Nu degeaba se pretează și la noi vorba veche: TIME IS MONEY!

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2018.