Of! Iar este
dimineaţă! Mă trezesc repede, observând că acul ceasului se deplasează
ameninţător. Mă grăbesc să-mi pregătesc cele necesare, pornind spre servici.
Înainte de a ieşi, văd facturile de energie electrica şi gaz. Le iau cu mine
pentru a le plăti când mă întorc spre casă. Ezit să mă uitpeste ele, pentru a
nu mă speria de valoare… Oricum urmăresc atent consumul, dar totuşi sunt luat
prin surprindere…. ca şi autorităţile de venirea iernii!
Ajuns la
birou, arunc o privire în jur, găsind cu greu o priză liberă pentru a-mi pune
telefonul de serviciu, la încărcat. Parcă toţi colegii vorbesc cât mine, că
toate telefoanele erau la încărcat! Pornesc şi eu, calculatorul. Sunt ultimul…
Mă enervează
curentul, nu electric, cel de aer. Instalaţiile de climă sunt pornite, uşa deschisă,
ferestrele deschise şi aerul îşi face de cap!
Citesc primul
mail. Era de la domnul cu care urma să am o întâlnire legată de un audit energetic
. Nu prea aveam chef de el, de aceea l-am programat mai târziu, spre
terminarea programului. Îmi sun colaboratorul care se ocupă de bilanţul
energetic al companiei pentru a afla detalii despre firma de audit.
Nu-mi răspunde
dar îmi trimite mesaj să mă uit pe mail. Aşa şi fac. În mesajul primit aflu că
compania respectivă se ocupă de fonduri nerambursabile pentru monitorizarea
energiei cu scopul reducerii consumului. Hm! Poate mă ajută şi acasă!
Între timp,
treburile zilnice mă acaparează. La un moment dat sunt sunat de la poartă că mă
aşteaptă cineva. Privesc ceasul şi constat că este ora pentru discuţia legată
de fondurile nerambursabile, de audit.
O pornesc spre
poartă, cu gândul să termin cât mai repede, apoi să mă liniştesc şi eu în cele
două ore rămase din programul de lucru.
Ajuns la
poartă, am prima surpriză. Domnul de la firmă este de fapt o doamnă! Şi ce
doamnă! Elegantă, aranjată, sobră şi cu o mapă de prezentare ce pare
impecabilă. În jurul ei apăreau diverşi colegi care aruncau priviri admirative,
iar portarul discuta cu ea, părând supărat că am ajuns aşa repede. După
prezentările de rigoare, am pornit spre una din sălile de sedinţe.
Discuţia a
fost una interesantă. Doamna aflase că depăşim valoarea de energie primară, tep
şi s-a gândit să ne sprijine cu fonduri neramburabile ca să obţinem finanţare ca
să monitorizăm consumurile energetice în producţie. Eu am insistat să rezolvăm
şi cu consumul de energie din birouri, urmând ca apoi să o întreb dacă are
soluţii şi pentru locuinţe. Aşa am aflat despre realizarea acelui certificat energetic atât de util pentru birouri şi locuinţe.
Pe această
cale am aflat că a fost introdus prin Legea 159 /2013, care modifica Legea nr.
372/2005, obligativitatea acestei certificări, în cazul în care se doreşte
vânzarea sau închirierea unei locuinţe. Contractul de vânzare sau procesul
verbal de recepţie a lucrărilor efectuate la o locuinţă, sunt nule şi pot fi
atacate în instanţă dacă acest certificat lipseşte. Mai multe urma să aflu data
viitoare, deoarece atenţia mea, de multe ori, se pierdea în decolteul generos
al partenerei de discuţii…
Bucuros de
informaţii, am condus-o prin companie, în halele de producţia pentru a vedea
despre ce este vorba, demarând procesul birocratic pentru obţinerea fondurilor
necesare pentru monitorizarea şi îmbunătăţirea consumurilor.
Nici nu mi-am
dat seama cum trecuse timpul… observând doar, că schimbul unu pleca iar
schimbul doi venea. De obicei era agitaţie pe culoarul de trecere al zonei
de producţie, dar acum… Uimit întorc
uşor capul şi constat că ne urmau, în acelaşi ritm cu noi, toate persoanele, începând
cu nişte bărbaţi care-mi studiau partenera de discuţii.
Decid să ne
oprim şi să retragem într-o parte pentru ca masa de oameni să-şi continue
drumul. Îmi era frică să nu leşine cineva pe acolo….
Apoi ne-am
continuat drumul, strategia şi urmează o nouă întâlnire. Timpul a zburat şi
trebuie să plec acasă. Să nu uit să plătesc facturile. Îmi arunc o privire pe o
poză lăsată de vizitatoare şi decid că este timpul să mă implic şi acasă în
reducerea consumului şi a facturii implicit.Interesantă termografie are un bloc
reabilitat….
Acest articol participa la concursul SuperBlog 2015.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu