Se cunoaşte de mult timp, din vorbe străvechi, faptul că, călătorului îi
şade bine cu drumul! Dar după atâta mers, este nevoie şi de puţină relaxare,
odihnă. Totul trece prin...stomac, deci, o masă este oricând bine-venită!
Călătorind prin ţară, este imposibil să nu treci şi prin capitală. Ajungând
acolo ai o mulţime de oportunităţi pentru distracţie şi relaxare, înainte de a
continua călătoria.
Vizitând oraşul, trecând de Foişorul de Foc, pe strada care poartă numele
primului primar al Bucureştiului, Pache Protopopescu am descoperit o casă
boierească, rustică, în care este imposibil să nu intri de curiozitate. Dacă şi
foamea te însoţeşte, descoperi cu bucurie existenţa acestui restaurant, cu nume
predestinat perioadei interbelice : La Conac ).
Primul impuls este dorinţa de a vedea ce se ascunde în spatele acestor uşi.
Dar cum tehnologia în ziua de astăzi este în favoarea omului, intri repede pe
internet şi cauţi după restaurant La Conac şi afli informaţiile pe care le doreşti.Virtual, curiozitatea este
satisfăcută, dar este de ajuns?
Apoi persistă momentul, în care
vrei să te teleportezi din lumea de azi, în cea din trecut, motiv pentru care,
treci pragul acestui restautrant.
În timp ce chelnerii se pregătesc de aranjarea meselor pentru o petrecere de botez, iar copiii unor clienţi se delectează la locul de joacă special amenajat pentru ei, fiecare îşi poate alege meniul dorit cu diferite reţete specifice mâncărurilor italiene, mexicană, americană şi normal, românească.
Multitudinea soiurilor de vin,
fac clientului alegerea mai dificilă, dar plăcută.
Varietatea de fripturi,
peşte, salate ( chiar şi din fructe de mare ) de toate felurile şi mai ales desertul ne fac
uneori să uităm, că este timpul să ne continuăm călătoria, deoarece timpul nu
vrea să stea pe loc!
După servirea mesei, în confort şi intimitate, gândul ne zboară fără să
vrem spre perioada interbelică , descoperind astfel amintirile legate de
istoria ţării noastre, care rămăseseră ascunse până acum în mintea noastră.
Ne simţim ca nişte stăpâni, ca nobilii din trecut, uitând prezentul care ne apasă şi ne influenţează destinul.
Ne simţim ca nişte stăpâni, ca nobilii din trecut, uitând prezentul care ne apasă şi ne influenţează destinul.
Prezentul şi trecutul, se contopesc astfel încât, tot cei care păsesc în interiorul
salonului să le fie îndeplinite şi cele mai exigente dorinţe,.
Părăsind locaţia, trecând peste această etapă, este clar că va fi un nou moment de
interacţiune cu acest loc, cel al revenirii, al revederii!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu