Liniştea din jur este
întreruptă de sunetul strident al telefonului. Este alarma! Întind mâna cu
ochii închişi, apăsând pentru amânarea ei, cu cele zece minute obișnuite, pe
care le consider mai mult decât utile.
Adorm din nou epuizat, după ce
cu o seară înainte, mă culcasem târziu. În mod special setasem alarma ca să mă
trezească mai devreme, conştient că o voi tot amâna.
Alarma se face din nou auzită.
Amân din nou, privind cu ochii mici spre ora indicată…. Sar din pat! Era deja ora
la care autobuzul firmei tocmai urma să plece din staţia unde trebuia să urc şi
eu…
Mă deplasez spre baie, grăbit
şi hotărât să iau un taxi pentru a prinde autobuzul, undeva pe traseu. Când în
sfârşit sunt gata, constat că timpul a zburat, ca şi ţânţarul care nu-mi dăduse
pace toată noaptea!
Mă hotăresc să plec cu
autobuzul local, urmând să merg pe jos, de la ultima staţie, spre
servici. Oricum era compromisă ziua și mai ales ora la care trebuia să fiu
acolo.
Îmi iau telefoanele,
portofelul, actele și caut cheile, pe care le găsesc, stând liniştite în mâna mea. Apoi mă uit în oglindă
ca să fiu sigur că am toate hainele pe mine!
O pornesc mai liniştit ca
niciodată, pe stradă. Un vecin care tunde iarba, priveşte mirat spre mine,
deoarece de obicei, alergam la maşină. Îşi face cruce…Hm!
Prin faţa mea, trece o femeie
cu o burtă mare împingând de un cărucior. Este clar, aşteaptă încă un copil!
Deodată, în faţa mea apare un
dulău, care trăgea după el un bărbat cu o burtă imensă. Acesta sigur nu
aşteaptă să aibă un copil! Îmi pun totuși o întrebare logică: cine pe cine
scosese la plimbare?
Nu apuc să găsesc răspunsul,
căci mă trezesc pe jos. Ciudat, nu băusem nimic! Mă uit atent, zărind o coajă
de banană și mă simt de parcă aş fi un erou din filmele de desene animate!
Între timp, prin faţa mea,
trece o femeie, purtând un căţel pe braţ! Am mai văzut poşete, haine, dar căţei
pe braț?
Se pare că a înnebunit lumea
sau eu încă nu m-am trezit. Îmi aduc aminte că am o întâlnire programată
matinal şi sun repede persoana respectivă pentru a amâna întrevederea. Răspunde
o altă voce, somnoroasă. Îmi cer scuze, închid apelul şi renunţ să mai sun. Ce
să fac dacă în agenda telefonului am trei contacte cu acelaşi nume?!
Ajuns în staţie zăresc un
autobuz care se apropie ameninţător. Urc repede şi caut să validez biletul de
călătorie, care însă lipseşte cu desăvârşire! Of!
Autobuzul se pare că vrea să-și
trezească pasagerii, dansând peste gropile întâlnite pe drum. Parcă se văd
nişte controlori în zare, moment în care mă decid să cobor în staţia unde
tocmai opreşte.
Fac această manevră chiar în
ultimul moment, când autobuzul se pune în mişcare. La coborâre iau contact cu
un stâlp care mi se interpune în cale. Oftez. Totul merge greu, prost… este
timpul pentru o cafea! Se vede că nu mi-am băut cafeaua de dimineaţă!
Singurul lucru bun pe care-l
zăresc, este un restaurant cu specific oriental, de unde se simte un iz de
cafea la ibric.
Între timp, îmi dau seama că
sunt mai aproape de casă decât de servici. Mă hotăresc să o pornesc spre prima
destinaţie. Doar aveam maşina în faţa locuinţei, putând ajunge liniştit la
servici!
O pornesc agale, înapoi spre
casă. Ajuns la destinaţie, mă întâmpină o vecină în vărstă și surdă. Mă întreabă ceva, iar eu îi răspund. Nu
aude şi întinde urechea spre mine. Ţip, oferindu-i răspunsul solicitat, sub
privirile unei femei care tocmai trecea pe acolo și care-mi face semn cu degetul
spre cap…
Ce zi proastă. Aşa este dacă
ratez cafeaua de dimineaţă!
Ajuns în apartament, mă duc
direct la filtrul meu de cafea şi-mi pregătesc licoarea mult dorită, a cărui
aromă mă cucerește mereu. Mereu îmi încep ziua apelând la cafea. Cafetiera este
de culoare neagră, model LeXpress și
pot prepara 6 cești de cafea. Dimineața în general beau două cești. Sunt
mulţumit de achiziţia mea. Mai ales azi! Filtrul de cafea l-am achiziționat de
la Kitchenshop.
Mă decid să-mi iau liber
de la servici și trimit SMS către șeful meu, mă așez în fotoliu, sorb din
cafeaua proaspăt făcută şi pornesc televizorul pentru a urmări ştirile. Pe ecran se derulează, în reluare, un
episod dintr-un serial turcesc. Zâmbesc. Şi ei beau cafea!
În timp ce-mi pică zahărul pe
jos, mintea mea descoperă că este duminică! Acum totul se explică! Noroc cu
cafeaua că mi-am revenit! Vroiam să merg duminică la servici! Brr!
Ce bună este cafeaua! Ar
trebui să-mi cumpăr un filtru cafea și pentru birou, la servici.
Brusc îmi aduc aminte de
motivul pentru care am pus alarma la telefon: trebuia să merg la gară după
soţia mea. Dar se pare că nu mai este nevoie pentru că pe uşă îşi face apariţia
o măturică şi un chip angelic, pe melodia de low-batery….. O să o îmbunez cu o
ceașcă de cafea al cărui miros îmbietor pare să-i distragă atenția. Bine că am
pus la preparat cafea pentru toate cele 6 cești....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu