În sfârşit a
venit şi o zi cu adevărat liberă! Nu mai trebuie să merg la servici, nu am
musafiri şi nici nu trebuie să plec undeva! Somn, voie bună, relaxare!
Cu o seară
înainte am stat mai mult pe laptop pentru a vedea filme recente.... ca pe
vremuri când petreceam nopţile urmărind filme la video...
În dimineaţa
aceleiaşi zile, lucrasem prin casă, spălasem geamurile şi culmea, erau tot
murdare, Îmi părea rău că nu mai existau acei spălători de parbrize, de la
semafoare, de prin anii 1990... Aduceam pe unul dintre ei să-mi aranjeze
geamurile. Nu să le spargă, să le spele! Probabil şi la ei le râmâneau urme şi
pete... O fi din cauza detergentului, o fi din cauza geamului...
Dimineaţa
aceasta dorm...visez...petrec.... Chiar aud voci! Nu cred că am înnebunit, dar
cineva o strigă pe Ana... Sar speriat! Soţia mea era plecată! Doar nu s-a
întors, că atunci mă pune la treabă!
A..nu... se
aude de afară! Mă duc să închid geamul, dar spre surprinderea mea, chiar este
închisă şi prezintă noi urme şi pete....
Revin în
pat.... Se aud clopotele! Of! Mă ridic din pat şi o pornesc prin casă. Mă voi
culca mai târziu....
Mă uit la un
film iar soarele începe să-şi trimită razele prin fereastră. Nu văd nimic pe
ecran. Laptopul îl pot muta, dar să mă plimb cu televizorul, ar fi ca Păcală cu
uşa!
Deodată îmi
regăsesc în memorie unele discuţii şi propuneri ale soţiei, pe care
eu le-am ignorat în timp... şi spaţiu! Dacă tot nu pot face nimic, îmi iau
laptopul şi mă duc la o cafea în bucătărie. Adică eu beau cafea, iar laptopul
face cercetări.
După un timp,
aprob ideea mai veche a soţiei, legată de montarea unor ferestre VELUX din mansardă, acolo unde soarele își cam făcea de cap. Aşa scap de zgomot și am linişte... Ideal este
să-mi pun aranjez și mansarda, zugrăvit și să să pun lemn pe jos. iar un set de
jaluzele VELUX la ferestre, pentru ca să oprească
soarele şi căldura care vin neinvitate la noi!
Între timp
pică netul și navighez pe telefon folosind aplicația MyDaylight VELUX din AppStore și Google
Play.
Până acum nu am avut timp să mă ocup de aceste idei,
fiind preocupat de altele, dar când vezi cum unele mici soluţii rezolvă marile
probleme, parcă gândeşti altfel pentru viitor!
Mai urgent
decât un curier, cei de la firmă au şi trimis specialiştii să se ocupe de
problemă. În două zile, aveam totul montat. Împreună cu doi prieteni,
amenajasem de asemenea mansarda, pentru ca ferestrele să se simtă în largul
lor.
Am fost
fericit şi apoi am instalat alte ferestre în bucătărie pentru a nu mă orbi soarele şi să văd, ce
şi cum mănânc. Acum nu-i mai aud vecinii când se ceartă sau discută mai aprins,
indiferent de subiect.
După o
săptămână de călătorie în interes de servici, soţia mea va reveni şi va fi
uimită de hărnicia şi hotărârea mea. Sper să nu ţină prea mult!
În ziua când
ea revine acasă, eu voi mai avea unele clipe de linişte…. doar eu şi
televizorul, care se va îmbina cu somnul dulce….Adorm…
Deodată mă
trezesc cu un polonic deasupra capului. Tresar din visare. Mă uit în jur şi o
văd pe soţia mea. Se uită furioasă la mine, iar eu la ea, buimac… Privesc spre
ceas şi descopăr că am adormit şi am uitat să o iau de la gară. Ea învârte
polonicul ameninţător şi se opreşte privind spre ferestre. Lasă obiectul de
atac, pe pat, iar eu îl ascund repede sub pernă.
Ea priveşte,
se freacă la ochi şi priveşte din nou la ferestre. Îşi face cruce, deşi nu se
aud clopotele de la biserică….nici vecinii care ar striga-o….
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu