cluc24

luni, 14 mai 2018

O zi cum alta nu-i


Mă trezesc cam buimac. Nu este din cauza serii precedente când am petrecut cu prietenii până la ore mai târzii și este pur și simplu, doar legat de mine. Totuși este sâmbătă.
De fapt, după ce privesc în jur îmi dau seama că am ajuns pe covor. Mă ridic cu greu pentru că corpul meu răspunde ciudat anumitor comenzi.Am abonament de o lună la sala de fitness dar nu am slăbit deloc. Cred că art trebui să merg până acolo să văd ce se întâmplă.
Zis și făcut, dar nu chiar așa repede. De la momentul raționamentulu logic și clipa ieșirii din casă cu echipamentul specific pentru sală au trecut aproximativ două ore.
Merg agale pe drum și deodată văd autobuzul, grăbind pasul și ajungând să alerg dar mă opresc la timp, pentru ca o mașină să mă rateze de puțin, la ieșirea de pe carosabil. Reusesc să urc în autobuz și deja mă simt obosit. De ce să mai merg la sală? Doar am făcut  mici alergări... Totuși, ceva început trebuie finalizat într-un mod sau altul.
Ajuns la sala de fitness și după un zâmbet fermecător pe care-l schimb cu recepționera o pornesc spre vestiar, unde ascuns într-un colt, mă schimb de haine, pentru sport.
Gata echipat, mă îndrept pe culoar spre o ușă unde dispare o doamnă bine făcută. Ajuns în fața ei, a ușii nu a doamnei, mă oprește un domn de serviciu:
-   Atenție! Aici e vestiarul pentru femei.
-   Scuze!
Tresar în timp ce o blondă platinată iese pe ușa în fața căreia stăteam. O urmăresc, atât cu privirea cât și cu picioarele, ajungând la sala de forță.
Mă uit la cei din jur și mă decid să merg la haltere. Fac scurte mișcări de încălzire și dau să ridic creatura care rămâne neclintită, deși corpul vibrează din toate încheieturile. Renunț, mergând pe scaunul de forță pentru abdomen și reglej cursorul la valoarea cea mai de jos. Încep să trag de aparat dar obosesc după cinci mișcări.
Mă ridic și mă îndrept spre sala de cardio. Ocup prima bandă de alergare și încep să fac reglaje. Banda prinde viteză și eu mă țin strâns de mânere, ascultând în casca televizorului o manea…
O fată se uită la mine și spune zâmbitoare:
-   La ritmul ăsta, ne vedem la maraton, nu?
-   Da…da…
Văzând că sunt apreciat la o valoare mult mai mare decât aveam eu stima de sine, continui, până transpir și arăt ca un rac aflat în mare, după care apăs hotărât, butonul de STOP.
Se pare că mi-am găsit vocația, gândesc în timp ce urmez o sesiune de saună. Cred că voi veni zilnic pe aici, chiar și după orele de servici, că totul pare interesant.
Dacă am antrenament, după cum am aflat cu bucurie în suflet, pot participa pe 19 și 20 Mai la Maratonul Internațional Brașov, unde pot concura cu alte persoane la diverse probe atât cele obișnuite precum cursa de maraton (42 km), cea de semimaraton (21 km), cursa simplă (10,7 km), cursa populară (5,7 km, caritabilă, necompetițională și necronometrată), cursa team run (4×10,7 km), cât și la două curse în premieră: de 2,5 km (necompetițională și necronometrată) și Crosul Universității Transilvania, de 2,5 km. Există și o cursă de alergare dedicate copiilor între 6 și 14 ani.
Înscrierile sunt deschise publicului până în data de 15 mai iar mai multe detalii se găsesc pe pagina de Facebook a evenimentului.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu