Este perioada Postului Crăciunului. Majoritatea oamenilor renunță la
anumite alimente și îngrediente. Fiind sărbătoarea Sfântului Andrei, sfântul
românilor, a fost dezlegare la pește. De asemenea, spre bucuria mea, a fost
dezlegare și la vin. La un pește bun, nu poate lipsi un vin de calitate.
Deoarece aveam pe cineva care-şi sărbătorea ziua numelui, am pornit cu
bucurie să-l felicităm, deşi nu era vina lui în totalitate, că purta acel nume!
Ajunşi acolo, mă aşteptam la o mulţime de bunătăţi, dar acesta, exact cum ne
comunicase telefonic, pregătise un peşte… imens! Întâi am crezul că este un
rechin, sau mai rău, ne amăgea cu un peşte
de jucărie! Dar nu a fost aşa.
După obişnuitele complimente, ne-am aşezat la masă. Peştele proaspăt
prăjit pe grătar, ne îndemna la masă, datorită mirosului plăcut şi îmbietor. Acesta
trona pe tava aflată în mijlocul mesei, înconjurat de salată şi legume care au
fost condimentate şi aromate.
Gazda aştepta ceva…iar soţia mea îmi face semn să merg pe hol. Mă duc şi
revin. Cei prezenţi se uită miraţi, dezamăgiţi spre mine:
- Nu ai adus? – întreabă soţia mea insistentă.
- Ce să aduc?
- Vinul!
- A..da…. – fac pe naivul.
De fapt abia asteptasem să discutăm şi să trecem la vin. Ştiind că se
servea peşte la masă, am ales un vin ideal pentru această gustare. Vinul avea o
vechime de zece ani, exact anii de căsătorie ai gazdelor. Era o Fetească Albă
ce aparţinea unei game mai mult decât apreciate: Comoara Pivniţei .
De fapt a fost o comoară a mea, timp de un an, cât l-am păstrat pentru un
asemenea eveniment important.
Toată lumea a apreciat vinul de colecţie, fiind satisfăcuţi de savoarea
acestuia. Un vin bun, într-un moment ideal face cât o mie de alte cadouri!
Important este să ştii când şi cui să oferi un vin delicios.
Servind această masă, ne-am simţit mai bine decât, dacă eram la un grătar
cu mici şi bere, în plină vară!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu