Se aude gălăgie dintr-o parte
a camerei şi un ecran începe să clipească, O mână se întinde şi apasă un buton.
Sunetul dispare ca prin farmec dar, peste zece minute se aude din nou. Bărbatul
se ridică din pat şi o porneşte spre bucătărie, trecând şi prin restul
apartamentului. Femeia nu se lasă mai prejos, urmându-l. Eu şi partenera mea
Cici începem să vorbim în limba noastră. După 20 de minute, cei doi stăpâni
revin în cameră, ridică jaluzele, dau perdeaua la o parte şi apoi dispar pe uşa
de la intrare. Noi începem să bârfim evenimentele din ziua precedente. Apare un
bătrânel care ne pune câte o bucăţică de pâine, ne vorbeşte şi apoi dispare şi
el.
Se înserează. În sfârşit se
aude uşa de la intrare. Apare femeia care se uită la noi, aprinde lumina şi ne
deschide uşa coliviei. Ies repede, urmat apoi imediat de prietena mea Cici. Ne
asezăm pe galerie. Facem câteva ture prin cameră şi apare bărbatul. Se aud
tacâmurile de la bucătărie. O să ne vină şi nouă, boabele meritate!
Mai facem câte o tură dar stăpânii
par, să ne fi uitat. Apare bărbatul care se asează la calculator. Eu o pornesc
spre el şi mă asez pe umărul acestuia. El se uită mirat la mine, eu la el. O
pornesc spre colivie şi-i comunic pe cale orală:
- Nu avem mâncare!
El vrea să mă închidă dar aşteaptă
să apară şi Cici. Eu o zbughesc afară. Oamenii nu ne înţeleg! Mă duc pe birou
şi încep să ciugulesc din faţa de masă. Apare femeia care mă vede şi spune:
- Nu au mâncare!
Ura! În sfârşit am reuşit să
comunicăm. Mă urc repede pe galerie şi privesc cum ni se umplu cutiuţele cu
mâncare. Ni se pune şi apă. O las pe Cici să mănânce şi apoi când ea revine la
galerie, o pornesc eu spre cină. După ce termin, revin pe galerie. Mă duc la
birou şi urmăresc cele scrise de bărbat. Îmi face o comandă de boabe... Ce
bine! O să avem mâncare din belşug, de sărbători. Am văzut pe ecran, un brad de
Crăciun, semn că se apropie Noul An.
O pornesc alături de Cici spre
butoiul cu vin, pentru a deschide şampania şi să sărbătorim apropierea noului
an.
- Hai noroc!
Se aude un ciripit dintr-o
cutie muzicală, semn că este ora de culcare. Alături de Cici, o pornim spre
colivie, aşteptând să ni se încuie uşa! Mai avem destulă energie, de la
vitamine!
- Somn uşor! Pe mâine.
Brrr! Mă trezesc uimit! Să nu
uit de peruşi! M-am visat ...Coco? Să nu uit să comand mâncare pentru
peruşi. Noroc cu provocarea de la Creative Wings
şi Catitude,
noul magazin premium, cu mâncare pentru animale de companie care s-a deschis, pentru
că mi-am adus aminte şi de păsărelele mele. Ieri am uitat să le cumpăr seminţe
cu vitamine…. Mai este şi mâine o zi!
Mă culc înapoi, pentru că urmează o zi lungă, am de făcut cumpărături
pentru toată familia!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu