Vasilică se zvârcoleşte prin
pat. Este agitat. După câteva mişcări stânga-dreapta, se decide să se ridice
din pat. Se uită la lună. Îşi aduce aminte de poeziile lui Eminescu. Zâmbeşte.
În acele vremuri, cu o poeziei, puteai cuceri femeia mult dorită. Astăzi, totul
trebuie modernizat.
El era conştient că fiecare
familie, avea în componenţa ei, câte un Vasilică. Familia iubitei lui, până în
acele momente, nu avea încă un asemenea nume în arborele genealogic al
familiei.
Vasilică caută o modalitate
inedită de a-şi cere prietenia, în căsătorie. Are inelul pregătit dar îi
lipseşte inspiraţia. Vrea ceva inedit, care să nu fie comun pentru acel eveniment.
Nu poate închiria un avion
care să scrie mesaje pe cer, nici limuzină sau un restaurant de lux. Îşi dorea
ceva romantic, stil vechi dar, nu de tip arhivă!
După câteva momente de gândire
îşi priveşte ceasul şi se înspăimântă. Timpul trece, obosit este, iar gândurile...
ideile sunt în vacanţă. Probabil la mare!
Se pune din nou în pat,
închide ochii gândindu-se la mare...
Deodată îl trage cineva de
braţ. Deschide brusc ochi dar îi are legaţi cu o eşarfă. Este ridicat în braţe,
legat fedeleş, băgat în sac şi transportat. Simte şi aude cum este lovit, fără
intenţie de scările pe care le cobora, fără voie.
Vasilică încearcă să se mişte
dar nu poate schiţa nici măcar un gest. Aude portiera maşinii şi apoi simte că
totul se derulează cu o viteză ameţitoare.... Parcă era într-un film... Oare
răpitorii nu ştiau că nu este bogat? Sau mintea lui, valorează foarte mult?
Linişte... este luat pe sus şi
trântit pe ceva care se mişcă sub greutatea lui! Încearcă din nou să se
elibereze dar fără sens.... Se încordează şi aude o ruptură a sacului în care
fusese introdus. Îşi eliberează încet, o mână şi apoi îşi foloseşte dinţii...
dar are ceva care-l împiedică. Îşi desface legătura de la ochi şi descoperă
marea... Este în mijlocul mării, purtat de vânt pe o navă cu pânze. Îşi scoate
obiectul care-l încurcase, între dinţi şi constată că este un inel! Sare în
picioare!
Cel puţin aşa crezuse
Vasilică, care, frecându-se la ochi, descoperă că inelul este pe masă, marea în
poză iar el, singur cuc, pe jos, în cameră... Nava cu pânze era probabil una
dintre participantele la Regata Marilor Veliere,
eveniment desfăşurat în portul Constanţa între 8 – 11 septembrie 2016. Citise
undeva, dar nu conştientiza unde, că cele 14 nave participante pot fi vizitate
gratuit de către turişti. Acele nave
plecau să se întreacă în apele Mării Negre, până în Rusia, Bulgaria,
folosindu-se doar de puterea şi direcţia vântului.
Acest vis, i-a dat o direcţie pentru evenimentul care-l frământa. Ce
poate fi mai frumos decât o cerere în căsătorie, la mare, printre nave, aşa cum
făceau adevăraţii iubitori de călătorii marine, cum era şi prietena lui….
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu