Cavalerul privește în zare, spre mare, de pe muntele unde
s-a retras în urma propriilor supărări. A fost părăsit de prietenii săi, care
odată ajunși la putere, l-au sabotat pentru a pierde sprijinul regal. Suspină. Aude
un zgomot în spatele său, iar instantaneu pune mâna pe locașul sabiei. Apare un
cățel și un pitic.
- Ai greșit drumul...
- Nu cavalere, tu m-ai ajutat, iar eu îți voi fi mereu
alături.
Cavalerul zâmbește trist și-l îmbrățișează pe omuleț. Cățelul
se plimbă printre ei, făcând tumbe.
- Eu nu mai am putere... – zice cavalerul.
- Puterea dispare, dar istețimea minții rămâne.
- Da... deștept și nedreptățit!
În acel moment se aud strigăte. Cavalerul privește spre
mare, văzând cum Regina este răpită de pirații care o urcă îb nava lor, fugind..
Armata Reginei se repede pe urmele
acestora. Nava lor a fost distrusă iar bărcile sunt impinse de vânt spre mal.
Acestia asistă neputincioși la răpire.
Cavalerul privește uimit cum nava piraților se
îndepărtează nestingherită. O pornește grăbit spre poalele muntelui, pe partea opusă desfășurării
acțiunii anterioare. Ajuns acolo urcă pe propria lui navă cu pânze, urmat de
pitic și de cățel. Îndreaptă nava în direcția vântului, care o pune în mișcare.
Nava ocolește insula și ajungând în larg, pe înserate, se
îndreaptă spre nava piraților. Piticul pune o vîșlă pentru a direcționa nava
spre ținta dorită, lovindu-se nesesizabil de acesta. Cavalerul înoată în jurul
navei inamice, găsind locul pe unde să urce. Ajuns pe punte se îndreaptă spre piratul care
tocmai golea o sticlă cu băutură. Acela își pierde cunoștința înainte de a savura lichidul. Cavalerul aude
pași și se întoarce... dar renunță la atac. În spate lui se afla piticul. Cățelul trage încet de frânghia aflată în
zonă, încercuind pirații care stăteau rezemați de stâlp.
Cavalerul începe să facă ordine și curățenie, pe punte,
în cabina și apoi o eliberează pe Regina care suspina speriată.
În acest fel, Cavalerul a ajuns regele propriei Regine și
a reușit să impună respect, înțelegere și prietenie în cadrul propriei comunități.
Cavalerul își stabilește un program zilnic de relaxare și
de retrăire a propriilor aventuri, făcând călătorii alături de prieteni, în nava
cu pânze, pentru a-şi reaminti momentele grele şi de cumpănă din viaţă.
Filozofia susţine că omul este ca o „trestie în bătaia
vântului, care se îndoaie dar nu se rupe”, fiind puternic în prezenţa vântului,
care-l şi susţine în vâltoarea vieţii.
Cei care vor să meargă în prezent, în asemenea călătorii
vor putea vizita Regata Marilor Veliere care se desfăsoară între 8 și 11 septembrie în Portul din
Constanța. Acolo vor participa cele mai spectaculoase 14 nave cu pânze care pot
fi vizitate gratuit de către turiști. După 11 septembrie, navele se vor întrece
pe Marea Neagră, plecând din România spre Rusia şi apoi spre Bulgaria,
deplasabile doar prin puterea vântului.
Traiasca REGELE !
RăspundețiȘtergere