Motorul
electric este un dispozitiv al carui rol este de-a transforma energia electrica
in energie mecanica. Spre deosebire de motoarele termice, care functioneaza pe
principiul combustiei (necesita combustibil pentru ardere) unde energia termica
este transformata in energie mecanica, principiul de functionare al motorului
electric este foarte diferit.
In
constructia acestor motoare este folosit un conductor prin care se trece un
curent electric, transformandu-l intr-un electromagnet. Acest conductor este apoi
plasat in interiorul unui camp magnetic. Datorita faptului ca in cazul
magnetilor polii opusi se atrag iar cei identici se resping (lege
fundamentala), polii conductorilor vor fi tot timpul atrasi si respinsi de
polii campului magnetic, obtinandu-se pe durata alimentarii cu energie
electrica o miscare circulara constanta. Prin intermediul aceastei miscari
rotative, conductorului pune in miscare un ax, realizand astfel obiectivul
stabilit de transformare a electricitatii in lucru mecanic. Exista doua categorii
mari de motoare electrice: cele care folosesc curentul continuu (motoare cu sau
fara perie) si cele care folosesc curentul alternativ (motor electric trifazat,
cu 2 turatii).
Motoare
electrice trifazate folosesc
electricitate in trei faze, aceasta fiind cea mai raspandita metoda de
generare, transmitere si distributie a curentului electric alternativ, ea fiind
descoperita spre sfarsitul anilor 1880. De asemenea, sistemele in trei faze
sunt mult mai economice decat echivalentele unifazate deoarece folosesc mai
putin material conductor pentru a transmite energia electrica.
Din
punct de vedere al constructiei, ca si in cazul motoarelor electrice in
general, cele trifazate constau tot intr-un stator si un rotor. Statorul
motoarelor trifazate, insa, prezinta un numar de bobinari suprapuse echilibrate
la un unghi electric de 120°. Atunci cand bobinarea principala este conectata
la o sursa de curent alternativ trifazat, se formeaza un camp magnetic rotativ
care opereaza la viteza sincrona.
Directia
de rotatie a motorului depinde de ordinea de in care au fost conectate fazele
la stator. In consecinta, se poate inversa directia de rotatie prin schimbarea
ordinii conectarii. Numarul de poli (de obicei 2, 4 ,6 sau 8 ) si frecventa
voltajului aplicat determina viteza de rotatie a motorului.
Printre avantajele motoarelor
electrice trifazate se numara lipsa necesitatii unui dispozitiv aditional
pentru pornire, rezistenta datorata vibratiilor mai putin intense pe care le
produce. De asemenea motoarele trifazate sunt mai economice, au un cuplu mai
mare ocupa mai putin spatiu si mai usor de intretinut decat alte tipuri de
motoare din aceeasi clasa a voltajului. Datorita acestor avantaje motoarele
electrice trifazate sunt preferate in activitatile industriale sau pentru
masini-unelta. De fapt, a treia parte din consumul mondial de electricitate
este cauzat de astfel motoarele electrice care pun in functiune pompe,
ventilatoare, compresoare, lifturi si multe alte tipuri de masini.
Un
astfel de dispozitiv care este pus in miscare de catre forta mecanica
dezvoltata de catre un motor electric trifazat prin transformarea energiei
electrice este ventilatoarul industrial.
Ventilatorul
nu este o inventie recenta, dimpotriva acesta a fost folosit inca din
antichitate, initial folosind forta manuala (exista una sau mai multe persoane
care sa il invarta), iar mai tarziu a fost folosit in combinatie cu motoare cu
aburi, combustie sau electrice. Pe masura ce tehnologia a avansat si rolul
ventilatorului a inceput sa se diversifice, astfel incat astazi poate fi
intalnit in o multime de aplicatii unde este necesara racirea sau crearea unei
miscari a aerului. Aceste aplicatii pot fi atat casnice (ventilatorul
calculatorului), cat si industriale (in fabrici, mine si furnale). Atunci cand
este vorba de ventilarea unor sisteme si procese industriale, cel mai eficienta
metoda de a le furniza acestora, cantitatea de aer necesara este ventilatorul
industrial.
Ventilatorul
modern foloseste un numar de lamele care sunt rotite prin intermediul unui ax
de catre un motor sau turbina. In functie de numarul lamelelor, a vitezei cu
care sunt rotite si a dimensiunii lor se pot obtine debite intre 5,7 si 57000
de m3.
Fiecare
tip de aplicatie unde sunt folosite ventilatoare, necesita un anume tip de
ventilator, modelat si construit pentru satisfacerea nevoilor de aerisire a
aplicatiei cu pricina, iar acolo unde au loc operatii si procese industriale
complexe trebuie sa existe un ventilator cu un design specific. Acesta poate fi
obtinut fie din crearea de la zero fie prin modificare unui model deja
existent, astfel incat acesta sa intruneasca toate calitatile necesare si sa
isi pastreze integritatea structurala.
Exista
doua tipuri de ventilatoare: cele centrifugale si cele axiale. Primele folosesc
forta centrifuga generata de un disc care se roteste si pe care sunt montate
lamele la anumite unghiuri fata de disc. Scopul este de a insufla o anumita
miscare aerului sau a mari presiunea aerului sau gazului din camera in care
sunt montate.
Domeniile
in care aceste ventilatoare industriale stralucesc sunt controlul poluarii,
procesarea metalelor si a aliajelor metalice, productia de energie electrica,
de ciment, in industria petrochimica, miniera, procesarea alimentelor,
criogenie si camere curate (laboratoare sau alte tipuri de camere unde nu
trebuie sa existe praf sau contaminanti de natura chimica).
Ventilatorul,
este insa, asa cum am mentionat doar una din miile de aplicatii ale motoarelor
electrice trifazate, precum sunt cele din oferta BRACO.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu