Scaune şi vieţi

Bărbatul se grăbeşte să intre în bloc, salutând scurt pe vecina care-l bombăne. Acesta urcă repede scările, deschide uşa şi priveşte spre domitor:

- Am venit! Sunteţi gata?

- Încă nu. Abia am adormit copilul. Vorbeşte încet.

- Bine…bine, hai că întârziem. Cu cât ajungem mai devreme, cu atât plecăm mai repede! – spune bărbatul privindu-şi soţia care se tot uita în oglindă.

- Cum îmi stă....?

- Foarte bine! Mergem? – spune bărbatul fără a se mai uita la soţia lui.

- Da... Dar nu se potriveşte broşa – spune soţia, care dispare din peisajul vizual.

Bărbatul începe să se plimbe pe hol, bombănind. Din cameră se aude ţipătul unui bebeluş Bărbatul intră în camera cu gălăgia şi-i spune copilului, de parcă acela l-ar înţelege:

- Tu să taci, că noi plecăm şi vine...

- Mama nu vine – răspunde soţia care apare lângă ei. Trebuie să ducem noi copilul la ei.

- Of!

- Păi îl iau în braţe şi-l plasăm la ai mei, oricum este în drum.

- Nu! Doar nu am umblat degeaba după scaune auto copii  ca să-l ducem în braţe în maşină! Vrei să plătesc amendă!

- Bine. Luăm şi scaunul…

Bărbatul oftează şi cu scaunul auto Vento  în braţe, coboară la maşină. Aranjează scaunul şi-şi aşteaptă soţia care întârzie. Bărbatul îşi priveşte ceasul şi se enervează. După un timp, apare soţia lui, cu bebeluşul. Se întâlnesc cu bătrâna de la etajul doi şi încep să povestească. Enervat, bărbatul merge după bebeluş. Vecina îl vede:

- Ce bine că aţi venit să o ajutaţi pe soţie!

- Da…da… ca să apucăm să plecăm şi noi. La revedere!

Bărbatul o porneşte grăbit spre maşină, aranjează bebeluşul în scăunel, se urcă la volan şi claxonează. Apare şi soţia, fuga-fuga. Bărbatul demarează:

- Tot timpul ai chef de discuţii!

- Păi mă plictisesc acasă!

- Ia copilul si plimbă-te! Stau eu acasă şi mergi tu la servici!

- Mereu ai cev..

Bărbatul bombăne şi neatent, tresare, când o femeia apare pe trecerea de pieteni, punând frână brusc. Apoi se aude un zgomot surd iar geamurile se facă ţăndări. Maşina din spate nu apucase să frâneze, lovindu-i din plin.

Poşeta zboară pe geam. Bărbatul se uită speriat la soţie, pe al cărei frunte se formau picături de sânge. Simte şi pe faţa lui, ceva cald….roşu. Amândoi, îşi şterg picăturile şi privesc în spate la bebeluş, care se juca liniştit cu o maşinuţă, vorbind, în scăunelul de la Coletto…. Era cel mai vesel!

- Sunt cele mai rezistente scăunele…. – spune bărbatul, iar femeia aprobă surâzătoare.