Casă, dulce casă!

Este minunat să obţii ceva ce-ţi doreşti, cu multă ardoare! Dar ce faci atunci când obţii ceea ce vrei dar nu ştii ce să faci mai departe?

Mie mi s-a întâmplat. Prima oara cu calculatorul pe care-l dorisem de mic copil, iar apoi, când l-am avut, m-am gândit ca un om mare: “Acum ce fac?”, dar de fapt mă întrebam cum se porneşte….

A doua oară a fost, când am obţinut locuinţa mult dorită! Eram fericit că puteam să fac o bucurie persoanei de lângă mine. După ce am primit cheile de la locuinţă, stăteam în mijlocul acesteia şi mă întrebam: “Acum ce fac?”. Era frumoasă, dar pierdută în spaţiu, ca şi mine. Era doar o încăpere rece, care parcă îmi provoca fiori.

După un timp de gândire, am decis să mă ocup de aranjarea acesteia. Pentru început, era nevoie de gresie în bucătărie şi în baie….  Mie îmi place culoarea albastră, dar nuanţă mai închisă, putea fi cam stridentă. Există o vorbă, “ce nu-ţi place ţie, poate nici altuia… sau ce îţi place ţie, poate altuia nu-i place!”.

Astfel m-am decis, că întâi să mă ocup de zugrăvit…adică să aduc profesionişti, iar apoi, vedem ce va fi!

După două săptămâni, camerele erau zugrăvite. Am chemat nişte cunostinţe pentru a le afla părerea. De cum a intrat, doamna prietenului meu, a exclamat:

“Miroase a fum… a ţigări!”.

Eram uimit. Nimeni nu fuma…dar am găsit chiştoacele zugravilor, în ghiveciul cu flori… Mirosul s-a împregnat în pereţi… Deci nu am făcut nimic…Doamna respectivă, era ca o sosie a soţiei mele! Era clar că picam…prost!

Distrus, am pornit pe străzi cu gândul să servesc masa la un restaurant, căci, s-ar putea, ca acest mod de a mânca să fie unul normal în viitor, dacă nu rezolv cu casa…

Pe drum, aproape mă împiedic, de ceva… sau de o idee însăşi! Văd colorat în faţa ochilor… iar undeva departe şi totuşi aproape… scrie Diego . Parcă simt o uşurare şi o pornesc în direcţie respectivă, luat de alaiul de oameni care pătrund în magazin.

Văd produse care mă interesează şi încep să studiez, gândindu-mă să termin cât mai repede, aşa cum fac eu de obicei la cumpărături.

Întâi descopăr parchetul…. chiar unul care, culmea îmi place! Parchet laminat, maro deschis…. Imediat descopăr ceva care mă linisteşte complet: tapetul. Dacă pun tapet  , acopăr toate problemele, atât pe cele vizuale cât şi pe cele psihice!

Revin la parchet dar mă enervez, cu gândul că dimensiunile locuinţei sunt atipice. Un reprezentat al magazinului mă întreabă dacă am nevoie de ajutor. Eu încep să spun multe, vrute şi nevrute.

Acesta mă ascultă şi-mi oferă soluţii rapide, ca şi cum ar fi citit de pe prompter: se pot tăia produsele la dimensiuni dorite, gratuit. Mi se oferă o ceaşcă de cafea şi începem să explorăm albumul de produse care vor transforma o casă obişnuită, într-una de invidiat.

După ce aleg tapetul, gresia, faianţa.... mă gândesc că am nevoie şi de covoare  . Este de ajuns să pronunt cuvântul unui produs, că zeci de imagini încep să se deruleze prin faţa ochilor.

Am ales dormitorul să fie în albastru deschis, sufrageria în crem iar baia în verde…bucătăria albă…. ca o casă de vis!

Privind spre ceas, constat că este târziu. Deja mă îngrozesc că maşina mea stâtea de câteva ore bune în parcare…fără să fi plătit…. dar reprezentantul magazinului mă linişteşte, spunând că parcarea este gratuită pe durata vizitei.

Mă liniştesc din nou, dar îmi fac gânduri negre legate de transportul produselor spre locuinţă. Reprezentantul companiei îmi face o ofertă cu transport inclus, la un preţ de nerefuzat!

În trei zile, ca în basme, ajutat de prieteni, de propriile resurse şi de calitatea produselor, locuinţa a devenit primitoare.

După perioada cu zugrăvitul, căzusem psihic, pentru că vroiam să ofer soţiei, surpriză de ziua ei, locuinţa gata mobilată!

Cu ajutorul noilor investiţii în produsele de la magazin, am reuşit să mă încadrez în timp! Am chemat din nou cunoştinţele, iar doamna prietenului meu, a fost entuziasmată! Nu-mi pare rău că am rămas flâmând în ziua cumpărăturilor….

De atunci, în fiecare seară, sunt aşteptat acasă, în dulcea noastră casă, cu mâncare bună, şi nu numai….

Merităm! Nu?

 Mi-am făcut un prieten, care mi+a oferit credic, prin cardul de fidelitate...este magayinul Diego!

Acasă este acolo unde te simţi bine!

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2016.