Într-o dimineaţă obişnuită, aşa cum sunt toate în
general, îmi vine ideea strălucită, să-mi repar singur laptop-ul. Cu o seară
înainte, fiind la o întâlnire cu mai mulți prieteni, unul dintre ei ne-a
povestit cât de uşor este de făcut acest lucru, așa că, de ce să nu încerc și
eu!
Zis şi făcut. Mă echipez cu instrumentele necesare, îmi
pun telefonul lângă mine în cazul în care am nevoie de vreo asistenţă tehnică, şi mă apuc de treabă.
Timpul trece, masa se umple atât cu diferite piese, cât
și cu o mulţime de şuruburi, asezate frumos, unele după altele, exact în
ordinea în care le-am desfăcut.
Concentrat asupra extracției unui șurub, aidoma unui
doctor stomatolog, tresar la sunetul telefonului mobil. De sperietură, lovesc
masa și răspund la fel de repede la apel, ca și viteza cu care pică pe jos… piesele de pe masă.
Panicat, scap telefonul pe jos , răsturnând în acelaşi
timp şi o vază cu apă… Mă uit la cele întâmplate şi decid să intervin, pentru a
salva ceea ce se mai poate…
Telefonul arată ca după o baie bună, iar piesele de la
laptop sunt împrăştiate prin toată camera. Îmi strâng obiectele de pe jos, pun
telefonul la „uscat” şi continui să ansamblez laptop-ul.
După un timp apreciabil, pun ultimul şurub, dar constat
că mai am nişte accesorii… probabil rămase de rezervă… În fine, decid să le pun
într-o pungă. Mă uit la telefon şi mă apuc să-l desfac. Între timp, pornesc şi
laptop-ul care se încăpăţânează să nu mă ascult și să contnue să hiberneze!
Se aude soneria de la ușă, care-mi disttrage atenţia,
scăpând…pe jos…din nou, telefonul, care se desface în mai multe bucăţi.
După ce rezolv treaba cu musafirul neaşteptat, revin la
locul accidentului. Adun toate componentele într-o punguţă şi mă duc să sun de
la telefonul fix, un prieten … Clar, am nevoie de ajutor ca să-mi repar atât telefonul
mobilul cât și laptopul.
După câteva minute, ajutat de „prietenul care la nevoie
se cunoaşte”, o pornesc calm și totuși stressat, către un sediu de reparații de
electronice.
Ajuns la destinaţie, ofer spre „lucru”, laptopul,
telefonul și două o punguţe cu piese diferite… Persoana de la service, le ia
liniştit şi începe să le ansambleze, anunţându-mă când să revin după ele.
Cu inima cât un purece, plec…dar revin imediat, cum se
scurge timpul stabilit. Ajuns la destinaţie, îmi primesc atât obiectele
reparate cât și cele două punguțe goale. Mi se verifică funcţionarea produselor
și totul este în regulă!
Bucuros, revin acasă unde încep să utilizez simultan telefonul
şi laptop-ul, cu teama de a nu se fi stricat pe drum…Totul funcţionează perfect!
Ies repede la o plimbare și mă gândesc să sun la un
prieten pentru a mă lăuda cu reușitele mele, fără a menționa de atelierul de
reparații, dar mă trezesc cu apă în cap și făcând nuște mișcări ciudate, alunec
pe o coajă de banană iar telefonul cade pe jos. Se pare că că aceste se simte bine în mediul
său, adică pe jos.... Toate aceste ultime evenimente, s-au întâmplat din cauza
unei stropitori ce făcuse revoluție pe balconul blocului pe sub care treceam.
Eu sunt în regulă dar privesc spre telefonul care se bălăcește
în apă. Este clar, am nevoie de o husă de telefon pentru protecția mobilului la
șocuri și traume. Cred că este utilă și o folie care să oprească praful și să
evită zgăriatul ecranului.
Pornind pe stradă, încep să
vorbesc singur dar mă liniştesc, pentru cei
care se comporta astfel în public, sigur sunt bolnavi cu capul, sau în cel mai
fericit caz, vorbesc la telefon. Din acest motiv, îmi pun repede la ureche,
telefonul mobil care începe să sune...
PS: Așa cum merge treaba, ar fi bine ca și oamenii, să
aibă folii de protecție!
Această întâmplare a avut loc în urmă cu ceva ani și
câteva generații de telefoane. De atunci, îmi achiziționez întâi, husa si folia de protecție și abia după aceea îmi iau telefonul mobil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu