Asigurarea confortului energetic

 La început a fost ideea…

Primăvara începe să-și facă simțită prezența. Deși iarna a trecut ușor, fără frig exagerat, centrala termică a mers continuu. Conform principiilor că iarna îți faci car și vara sanie, noi ne-am gândit ca primăvara să ne asigurăm confortul energetic pentru iarna care va veni, că nu știe niciodată, iar ceva făcut înseamnă o grijă mai puțin în viitor.

Primul pas a fost solicitarea unei firme care să ne facă o termografie pentru clădirea în care locuim. Am descoperit astfel locurile și cauzele pierderilor de căldură, și nu numai. Compania respectivă ne-a spus că se ocupă de reabilitări și ne poate oferi un certificat energetic, fiind una dintre firmele acreditate de către ANRE ca  auditor energetic Acest certificat energetic este necesar atât la vânzarea locuinței cât și la închirierea acestuia, fiind punctul de pornire al oricărei negocieri de preț.

Următorul pas a fost sedința de bloc pentru a strânge fondurile necesare realizării izolației exterioare. Oamenii au principii diferite, deci nu s-a ajuns la nici măcar o idee, ca să există o concluzie.

Până la urmă, m-am decis să realizăm singuri aceste investiții pentru propriul apartament. De fapt a fost ideea soției, ca să mă pună muncă, adică să fim o echipă de lucru bine sudată, ca o familie.

La treabă…

În urma consultării pieței de materiale, ne-am decis să facem o izolare exterioară cu polistiren de exterior, iar în interior să punem plută și apoi tapet, astfel âncât peretele să poată respira, să nu se facă condens.

Pentru montajul polistirenului am solicitat o firmă specializată care a costat mult, deoarece suntem la nivelul trei și a necesitat utilizarea unei schele. Doar cât o plimbi și o montezi-demontezi, aproape că îmbătrănești și plătești până la pensie investiția.... Dar totul s-a finalizat în câteva zile.

În interior, ne-am apucat: soția mea, un coleg și cu mine să facem treabă. La început am spart pereții și am înlocuit instalația electrică, făcând zonarea pe locuință și separarea circuitelor de alimentare pentru prize, iluminat și marii consumatori (mașina de spălat, centrala termică). Urmează să folosim ca surse de lumină, becurile cu led.

După două săaptămâni am reușit să ieșim la lumină. Apoi ne-am apucat de nivelat pereții. Fiind frig, am pornit centrala și am constatat că plouă în casă. De fapt curgeau țevile de la calorifere. Erau din pexal și s-au mișcat în timpul activităților noastre de renovare. Am oprit centrala termică, am dormit mai groși îmbrăcați și am chemat o firmă specializată să înlocuiască aceste țevi cu altele din cupru.

Designul și confortul…

Următorul pas a fost lipirea plutei pe pereții locuinței care erau orientați către casa scărilor și pe tavan. Se lipeau greu dar nu a fost imposibil. În trei zile am pus tapetul în toată casa, având ajutoare suplimentare, încă doi prieteni. Cu greu, am reușit.

Eram cel mai fericit om de pe pământ, când nu eram cu capul pe Lună... Soția mea pleca câteva zile într-o delegația și rămăsesem singur, să-mi fac de cap, să mă odihnesc. Dar...tapetul și-a făcut de cap!

Revenind într-o seară de la servici, grăbindu-mă pe întuneric spre dormitor, uitând că am modificat poziția întrerupătorului de la lumină, mă sperii, când îmi pică ceva pe cap! M-am gândit că au intrat hoții... dar pipăi obiectul și mi se pare ceva cunoscut...Ajung la întrerupător și pornesc lumina. Două folii de plută, cu tapetul inclus, all-inclusive, picaseră din tavan, iar altul se umflase de parcă ar fi mâncat la petrecerea de Crăciun.

Încerc să remediez problema, mă urc pe scaun... cad: :tapetul, pluta, apoi și eu...

Panicat, apelez la un prieten care vine în grabă. Studiem problema și încercăm să lipim pluta de perete.

- Cred că trebuie niște cuie – spune prietenul

- Este beton în tavan! – dau replica folosită atât de mult în ultimele zile

- Atunci cu holdșurub și diblu.

- Mda... Măcar una...Hm... – spun eu.

Mă duc să caut niște accesorii necesare operației mecanice. După ce găsim ce ne trebuie, stingem lumina ca să nu-i bată în ochii prietenului și ne folosim o veioză pe care o introduc în priză.

Gaura este dată cu greu, iar la sfârșit, prietenul aproape că sare pe mine:

- Ce forță! Am avut impresia că m-am curentat.

- Nu se poate. Este priză cu împământare – susțin eu, convins de lucrările electrice realizate de curând.

Prietenul îmi face semn că nu contează și începem să montăm pluta. Apoi bem o bere și trecem la lipirea tapetului. Totul pare în regulă. Mă duc să aprind lumina pentru a vedea clar, lucrarea executată. Apăs pe întrerupător și se aude un pocnet: bec spart, siguranță sărită de pe fix (decuplată) și pluta ruptă în jurul lămpii. Tapetul s-a colorat...

Ultimul pas…

Când am făcut gaura în tavan pentru plută, am reușit să atingem firele de alimentare electrică a lămpii. Am atins firul de fază care trecea prin întrerupător, că altfel, ne trezeam mai devreme în beznă!

Am remediat problema cu conductorul electric, folosindu-ne de o rigletă pentru conectare după mufare a cablului. Am renunțat la holdșurub, am astupat gaura și am lipt pluta pe care am ținut-o apăsată cu mături până am fost siguri că nu mai face figuri. Arătam ca două vrăjitoare care învață utilizarea măturilor!

Montarea tapetului a fost o floare la ureche, cu toate repoziționările pentru ca îmbinarea și modelul să fie perfecte.

La atâtea investiții și aventuri, poate nu plătim nimic la utilități, chiar ar putea să ne ofere bonusuri cei de la gaz și electricitate! Abia aștept să facem o termoviziune a cladirii...ca să vedem câte îmbunătățiri sunt la noi în apartament față de cele ale vecinilor. Poate ajungem la clasă energetică tip A! Cine-i harnic și muncește, mai și gresește dar uneori și reusește!

Acum sunt expert în amenajări interioare și prietenii deja ne sună pentru sfaturi și idei.

Acest articol a fost scris pentru Spring  SuperBlog 2018, în timpul unei convorbiri telefonice cu indicații despre izolarea termică a locuinței.