La o șuetă

Aventurile lui Iepurilă

Gata, se făcu de ziuă! Îmi arunc o privire în oglindă și o întind grăbit spre căsuța din fața grădinii. Mă învârt în jurul cozii, ca un pui într-o căldare și mă bucur când aud primele cuvinte, gingașe:

-          Bună dimineața, Peter!

-       Bună dimineața Morcovel – spun eu în timp ce-mi îmbrac jacheta albastră pe care o plimbam de pe un braț pe celălalt, și-mi pun un morcov în colțul gurii!

-          Ești zglobiu azi!

-          Da. Vrei să morcovim câte un morcov ?

-          Nu pot. Azi vine prietenul stăpânei mele – spune Morcovel.

În acel moment simt că-mi înghit atât limba cât și morcovul. Nu apuc să spun nimic că Morcovel dispare la chemare stăpânei. Oftez. Le privesc pe amândouă și mă cutremur: dacă nu eram iepuroi, sigur eram prietenul stăpânei....

Atât apuc să gândesc că apare un maimuțoi de om, lângă cele două femei care mi-au încântat privirea și sufletul. Mă sperii și mă ascund în grădina cu roșii. Îmi ciulesc urechile fricoase și ascult... Nu aud nimic și încerc să mă apropii de vorbăreți. Îmi ridic capul iar bărbatul care o ademenea pe stăpână se sperie când mă vede și vrea să arunce cu ceva în mine. Mă ascund repede și cad în mărăcini. Vai de fundul meu! Simt o durere dar mă doare în fund de fund, căci aud chicotelile de râs atât de cunoscute ale prietenei Morcovel și a stăpânei acesteia.

Arunc o privire și văd un peisaj care nu-mi place. De supărare, lovesc cu lăbuța o roșie care pică în capul dușmanului masculin. 

Zâmbesc, și apoi repet figura dar o fac de oaie, deși sunt iepure! Roșia zburdalnică pică lângă stăpâna care se ridică brusc și aluneca pe aceasta, căzând lângă Morcovel. Bărbatul gentleman o ajută să se ridice și astfel o cucerește! Tot răul spre bine.

Totuși nu-i de bine. Eu trebuie să-l ademenesc pe bărbat, ca să fim prieteni și să-l însoțesc la iubirea lui, astfel să fiu în preajma, preaFrumoasei Morcovel.

Îmi pun în aplicare planul A și-l urmăresc pe bărbat. Îl însoțesc acasă la el. Mă ascund sub pat și încerc să-i găsesc punctul slab. Atât de mult mă implic că adorm iepurește!

Mă trezesc speriat și dau cu capul de tavan... adică de pat. Mă uit în jur și-l văd pe nenea urmăritul, cum se îmbracă elegant. Îl văd că-și pune un pahar dintr-o licoare colorată. Este pentru curaj, motiv pentru care mă duc să gust și eu conținutul.

-          Brr! Parcă ar fi o lâmâie leșinată! Cu un gust din ăsta, pierzi orice chef, de orice!

Licoarea este ca o frecție la picior de lemn! Mă duc repede la dulăpiorul care este deschis și iau vreo trei sticle și le combin în paharul de pe masă. Sting repede lumânările aprinse, scoțând aparatul ce le posedă, din priză, ca să nu vadă ce consumă și mă ascund din nou. Bărbatul este pregătit, aranjat și-și ia buchetul de flori și iarbă, sorbind din pahar înainte de a pleca. Se strâmbă mai ceva ca un client de la stomatolog.

Ies repede și o pornesc fuga, încercând să ajung înaintea lui, la destinație.

După atâta alergătură, simt că mă lasă puterile. Intru repede în grădina din fața casei unde locuia Morcovel și culeg doi morcovi. Ajung la ușă și-l văd pe amicul meu, cum vine cu greu. Las morcovii pe preș și bat la ușă ca să precipit evenimentele. Nu apuc să fac vreo mișcare, că ușa se deschide, iar în pragul ei, apare stăpâna, aranjată ca o regină. Mă ascund. Ea vede morcovii și exclamă furioasă:

-          Nici nu ne cunoaștem bine și vrea să-i fac ciorbă!

Atât aud, că bărbatul deja este pe poziție, la ușă, iar stăpâna îi aruncă morcovii în cap, iar verdeața îi atârnă ca un glob de Crăciun, printe firele de păr.

Am nevoie de planul B. Nu știu care este, dar sigur este diferit de planul A. Ies din ascunzătoare și bărbatul mă înhață. Se uită la mine ca curca-n lemne!

-          Auăleo! O să devin tocăniță de iepure din iepure!

Se deschide ușa, iar stăpâna se oprește cu făcălețul în aer. Zâmbește și aruncă obiectul periculos și mă ia în brațe:

-  Ce frumos! Mi-ai adus un iepure pentru Morcovel! Am crezut că-mi oferi doar morcovi! Ce dulce este!

Stăpâna începe să mă mângăie de parcă eram un porcușor pus la îngrășat. Îmi dă drumul și-l îmbrățisează pe bărbatul nedumerit care-și caută florile rătăcite.

După câteva clipe, acesta dispare la baie, motivând că trebuie să se curețe pe cap dar cred că are probleme cu stomacul. Mă gândesc că a fost prea rece, iaurtul pe care-l amestecasem cu celelalte băuturi când eram la el acasă.. .Dar ce contează! Sunt în brațele stăpânei, cu Morcovel lângă mine, vorbindu-ne ca doi indrăgostiți.

Asta este povestea mea pentru Spring SuperBlog 2018, spusă pe fugă, pentru că mi-am adunat prietenii și am plecat să vedem poveștile noastre, adunate în cadrul unui film pentru întreaga familie, Peter Rabbit. Adică eu, chiar eu!

Noi suntem protagoniștii unui film de animație care s-a lansat astăzi 30 martie 2018 în cinematografele din România, prezentat de InterComFilm.

Mă uit la filmulețul meu și constat că sunt simpatic.... Nu credeți?

Teama ține doar de noi

Farmecul reîntâlnirii

Unde sunt...

Sicriul este coborât în groapă. Cu greu îmi rețin lacrimile care-mi inundă față. O pornesc agale spre ieșirea din cimitir. Mă oprește mama decedatei, care fără să-mi adreseze vreun cuvânt, îmi întinde un plic, după care pleacă. Nedumerit, deschid plicul și scot o scrisoare a fetei, pentru mine. O citesc și mă îngrozesc... Mă iubise, așa cum o iubisem și eu... dar niciodată nu ne-am declarat sentimentele reciproc. Fiecare și-a urmat propriul drum în viață, cu urcușuri și multe coborâșuri, mai ales pe planul iubirii. Teama de a ne declara iubirea a fost începutul sfârșitului Luciei...

O mână trage de mine ca să mă trezesc. Deschid ochii și mă sperii! Era femeia bărbat! Avea figura schimonosită....Tresar! Mă lovesc la cap și mă trezesc!

Totul a fost doar un vis... sau mai bine spus, coșmar. Lucia este o fată din grupul nostru de prieteni. Este băiețoasă și am un sentiment ... nesigur pentru ea. Dacă și ea gândește la fel ca mine? Oare visul nu este o premoniție care să-mi dirijeze viața, în așa fel încât să schimb viitorul?

O veste neașteptată

Mă uit la telefonul mobil care emite semnalul de primire al unui mesaj. Arunc o privire rapidă și mă bucur pentru că am recepționat o informație mult așteptată. Lucia, prietena mea din copilărie, revine acasă după un periplu pe la rudele ei din Canada. Încerc să mi-o imaginez cum arată după câțiva ani... Este greu. Ea a vrut să emigreze pe alt continent, dar mereu a fost incertă în luarea deciziei finale. În revin în memorie, imaginile ei de indiancă, când ne jucam împreună cu ceilalți copii din jurul blocului de-a Old Shatterhand și indienii. Lucia era mereu indianca mea, sora lui Winnetou!

Trebuie să mă pregătesc de revedere! Mi-e teamă să o sun, mai ales după coșmarurile din nopțile precedente. Fac o rezervare la un restaurant și-i trimit mesaj cu locul, data și ora de întâlnire. Oficial... ca în afaceri!

Am ales o locație total diferită de alte întălniri ale mele și mai ales, una cu adevărat fastuoasă.  Totul trebuie să fie inedit și diferit de alte întâlniri pe care le-am avut în trecut, cu alte fete. De fapt au mai fost doar două tentative, ambele eșuate.

La prima întâlnire, m-am speriat de persoana care venise, fiind machiată atât de strident, de ziceai că a fost bătută continuu, câteva zile la rând. La a doua întâlnire am rămas uimit, de limbajul fetei, astfel că am fost sigur că trebuie să-i dau un număr de telefon fals.

Întâlnirea romantică

De mic, am fost învățat să fac cadouri. La fiecare întâlnire pe care am avut-o cu o fată, i-am oferit flori. Pentru Lucia, florile par o banalitate. Ceva totuși, trebuie să iau cadou... Dar ce?

Fără să am vreo idee, o pornesc agale spre magazinul din apropierea restaurantului. Dau un ocol pe la mai multe raioane și mă opresc într-un loc unde erau multe doamne și domnișoare. Acolo sigur găsesc ceva. Este un magazin de cosmetice. Pătrund în interior cu puțină teamă, exact ca-n prima zi de școală. Mă învârt o perioadă de timp în jurul standurilor și o domnișoară vânzătoare se apropie de mine, văzându-mă neajutorat:

-          Vă ajut?

-          Aș vrea eu... dar nu știu...

-          Ce doriți?

-          Dar ce se întâmplă pe aici?

-          S-a lansat noua gamă Gerovital Beauty.

-          Da? Și ce este această gamă?

-          Este o gamă de produse care acoperă toate necesitățile unui machiaj complet.

-          Am priceput... Dar nu știu ce să cumpăr. Oare să fie ruj? Toate doamnele și domnișoarele folosesc! Ce nuanță aveți?

-          Avem Rujul cremos cu Acid Hialuronic, disponibil în 18 nuanțe, sau Rujul mat cu Acid Hialuronic în șapte nuanțe, iar Rujul lichid cu rezistență îndelungată este în cinci nuanțe.

-          Așa multe, spun dezamăgit... Credeam că sunt doar câteva culori.

-          Care-i culoarea preferată a soției dvs.?

-          Păi... cred... culorile războiului, de la indieni! – spun fericit, iar vânzătoarea se uită mirată la mine. Glumeam.... Poate ceva pentru ochi...

-          Avem creion dermatograf în patru nuanțe, kit de sprâncene...

-          Da... Înțeleg că aveți multe produse! Sunt gama Gerovital?

-          Da. Aceste produse sunt disponibile doar in magazinele de brand Gerovital și Farmec și în magazinul online www.farmec.ro

-          Am auzit de aceste produse.

-          ....

-          Nu știu ce să cumpăr... Este prima întâlnire cu domnișoara, nu cu gama Gerovital Beauty – spun eu. Mă duc să văd ce culoare folosește Lucia și revin!

-          Bine...  – spune vănzătoare privind zâmbitoare spre mine.

Arunc o privire asupra ceasului și mă sperii! Am întârziat! Alerg repede spre restaurant, unde când să intru, aproape că mă ciocnesc cu un castron de ciorbă, plimbat de un chelner. Îmi cer scuze și mă adresez fetei de la recepție:

-          Am o masă...Numărul...

-          Da... numărul 6... Poftiți!

-          Mă descur – spun grăbindu-mă spre masă.

Când ajung la masă, mă opresc și mă pregătesc să mă întorc:

-          Mă scuzați domnișoară! Cred că am identificat greșit numărul mesei. Eu am 6 și cred că aceasta este 9.

-          Da... Ai rămas la fel de comic – spune domnișoara cea superbă, ai cărei ochi ieșeau în evidență având același contrast ca și rochia. 

Întâlnirea romantică

După acele cuvinte transmise de frumoasa domnișoară, mi-am dat seama că era Lucia. Nu o văzusem niciodată în rochie iar machiajul ei îi schimbase total fizionomia. Am crezut că este o concurentă la Miss World. Ne-am strâns mâinile după care ne-am îmbrățișat. În momentul în care mă pregăteam să iau loc, ciorba și chelnerul poznaș, tocmai treceau din nou pe lângă mine.

Am început să o privesc cu interes, iar Lucia zâmbea:

-          Ai rămas hipnotizat!

-          Nu știu... Ce gânduri ai? Cât rămâi? Mai pleci? Cu ce produs te-ai machiat!

-          Hey! Multe întrebări!

-          Da... normal. Deci?

-          Vreau să rămân în țară, iar machiajul... am trecut de la acuarelele din copilărie la gama Gerovital Beauty.

-          Da. Ai renunțat la pensulă pentru un creion dermatograf.

-          Așa este. Văd că te pricepi.

-          Da. Știu că au patru nuanțe din acest produs. Este frumos vișiniul, se asortează cu îmbrăcămintea!

-          Hey! Mă uimești! – spune veselă Lucia, continuând apoi mai tristă – soția ta este fericită că te pricepi, probabil ea te-a învățat.

-          Nu... Nu am pe nimeni...încă – spun eu, privind cum reapare zâmbetul pe fața ei.

 Epilog

Vânzătoarea de la magazinul de cosmetice îmi împachetează cadoul și zâmbește. De la ea am învățat multe astfel încât am reușit să o surprind pe Lucia cu produsele de machiaj cumpărate pentru ea.

Lucia preferă nuanțele de vișiniu și este normal, ca și în acest an, să-i cumpăr cu ocazia aniversării căsătoriei noastre, un Ruj cremos, normal,  cu nuanță vișinie.

O pornesc spre casă, dar mă strigă vânzătoarea. Uitasem bilețul cu necesarul de cumpărături.... Mereu îmi fac câte o listă, că nu se știe ce apare... de cumpărat de la piața de legume, nu din magazinul pe care-l părăseam, fericit.

Farmecul unei femei nu stă doar în machiaj, ci și în feminitatea ei, care trebuie pusă în evidență. Viața este frumoasă și merită trăită din plin!

Acest articol a fost scris pentru Spring  SuperBlog 2018, în speranța că orice coșmar poate deveni un vis și o realitate frumoasă.

Idei de papioane pentru barbati

Comunicarea prin vestimentație

După cum este unanim acceptată, ideea că comunicarea este cheia reușitelor din viață, la fel și ținuta vestimentară este un punct forte în cadrul acestei comunicări.Comunicarea verbală indiferent de situație, este însoțită de componentele comunicării nonverbale.

Comunicarea vizuală are un puternic impact emoţional asupra celor cărora li se adresează. Prin canalul vizual se comunică diferite sentimente care stau la baza diverselor alegeri făcute de public. Comunicarea vizuală are o funcţie persuasivă ce descrie efectul unui mesaj asupra destinatarului. Prin imagine se generează efectele caracteristice unui tip de cod specific. Printr-o imagine se pot transmite multe informaţii, fără a fi nevoie de un anumit suport de cuvinte.

De la instinct şi intuiţie, intelectul uman s-a dezvoltat prin cunoaştere şi comunicare. Imaginile prezintă anumite semnificaţii care generează în mintea omului diferite relaţii şi raporturi care se transformă în diverse expresii specifice pentru comunicare.

Hainele, reprezintă un simbol al identităţii personale și sociale. Moda şi înfăţişarea sunt două aspecte foarte importante care dirijează cursul vieții și contează foarte mult modul în care ne îmbrăcăm, în care ne aranjăm părul, silueta, trăsăturile feţei, talia, greutatea, deci modul de etalare a propriilor trăsături caracteristice.

Bărbaţii, ca și femeile sunt interesaţi şi de mesajul pe care îl emite fiecare persoană prin înfăţişarea sa exterioară,  prin care “transmite” diferite păreri.

Haina pe care o purtăm, arată ceea ce vrem să transmitem oamenilor, prietenie, distanţare, deschidere, rigiditate, iar toate acestea ţin şi de atitudinea pe care persoana o are în momentul în care o poartă.

Papioanele

Papionul a fost din cele mai vechi timpuri un element clasic în vestimentatia festivă a barbatilor.

Această istorie a papionului începe din urmă cu peste trei secole, din perioada unor mentalități care tindeau spre idei inovatoare și moderniste ale acelor vremuri îndepărtate.

Prima documentare istorică a existenței papionului este din perioada razboaielor prusace din secolul al XVII-lea, când mercenarii de origină croată purtau eșarfe la cămăși, in jurul gulerului pentru a-l menține inchis in partea din fata. Francezii au denumit acest obiect, după croați și astfel a apărut : cravata..

La noi în țară, primul purtător notoriu de papion în anul 1990, a fost Ion Rațiu, politician și reprezentant de marcă al Partidului Național Țărănesc.

De atunci, mulți au descoperit că papionul este singurul accesoriu care face diferența  dintre un gentleman și un bărbat care este doar îmbrăcat elegant. Papionul are o utilizare și întrebuințare mai restrânsă, pentru că cravatele sunt folosite chiar și de bussines-man.

Cele mai trainice și sobre papioane, de culoare neagră, dateaza din anul 1886, când Pierre Lorillard a propus costumul ca o alternativa pentru fracul purtat cu papioane albe..

În prezent culorile si modelele de papioane sunt într-o nouă și continuă etapă de progres. Acest accesoriu poate fi fabricat din orice material textil, dar de cele mai multe ori se prefera matasea, bumbacul sau amestecuri din țesături.

Alegerea papionului ideal

Câteva idei de papioane pentru barbati  pot fi găsite pe siturile specializate.

De la papioanele clasice până la cele moderne, acestea se găsesc  în mai multe variante și modele.

Orice s-ar spune, se știe că papionul original este de culoare neagră. Papionul negru Alcott, realizat din poliester cu dimensiuni de 12x7 cm este ideal pentru evenimente mondene: recepții de afaceri, nuntă și chiar pentru botez.

Papionul negru-argintiu din poliester și metal oferă distincție posesorului. Având lungimea de 12x7 cm, acesta vine la set cu butoni și batistă, de același model.

Pentru un stil mai aparte, se poate folosi papionul realizat din piele ecologică și poliester, produs de Georj. Acest papion are dimensiunile de 11,5 x 6 cm. Nu arată ca un produs indispensabil pentru gentlemani?

Sau acest papion pentru mire? Doar este o ocazie speciala, unica...

Trebuie menționat că imaginile au fost preluate de pe un site dedicat acestor produse, de la Onore, unde livrarea este rapidă iar plata se face fie prin ramburs, fie cu cardul. Dacă produsul nu corespunde cerințelor se poate returna in 30 de zile și banii se înapoiază. Orice comandă peste 130 de lei are livrare gratuită.

Iepurașul de Paști vine de la....

Bună ziua! Bună ziua! Eu sunt Iepurașul de Paști. Doar o clipă, să-mi îmbrac vesta albastră și vă anunț recomandările mele pentru cadouri. De ce-mi iau vestă? Este un pic cam friguț pe afară....

Sunt Iepurașul cel isteț care am venit de prin nămeți! Nu mai stați pe gânduri și cumpărați ceea ce vă doriți!

A fost frig, dar vine și căldura. Dacă până acum ați stat lângă sobă, nu ar fi timpul să folosiți ca sursă de căldură, grătarul pentru distracție?

Nu aveți gratare? Vă recomand eu, varianta de gratar de inox cu grill, marca Landmann Grill Chef, doar toți suntem șefi la mici!

Gratarul este realizat din oțel inoxidabil, cu picior și are un capac care-l protejează total de intemperiile vremii. Colectorul de cenușă este ușor de îndepărtat. Acest grătar este util și poate fi folosit pentru opt persoane.  Un accesoriu util pentru acest produs îl reprezintă cele 12 ustensile din setul de grătar Landmann.

Dacă plecați la iarbă verde, în grabă și uitați obiectul muncii acasă, adică grătarul, puteți fi salvați de grătarul de unică folosință Landmann, pe care-l puteți păstra în mașină, pentru asemenea cazuri de urgență. 

Pentru a fi totul mai rustic, lângă acest grătar, trebuie să punem câteva țepuse de bambus...

În cazul în care facem un grătar acasă, iar familia ne impune să ne ocupăm intens de grădină, putem să ne cumpărăm mașină de tuns iarba, mașină de tuns gardul și alte componente care să ne ușureze munca.

Pentru ca bărbatul să lucreze în liniște, Iepurașul trebuie să ofere obiecte de îngrijire personală și de curățenie pentru doamna casei...

Pentru copii? Ei știu ce le trebuie, și-și cumpără telefon mobil Samsung Galaxy S9 pentru a naviga pe internet, să converseze cu prietenii și eventual să-și îmbogățească sistemele audio și video. De unde? De acolo de unde se cumpără toate produsele prezentate... doar toți știu că Iepurașul de Paști vine de la Dwyn!

Cine mă traduce?

La început a fost ideea…

Privesc absent pe geamul de la autobuz, citind diferite reclame de pe panourile publicitare. Una dintre ele îmi rămâne în memorie: „e-trad.ro – Primul magazin online de traduceri din România”. Multe oportunități există în viață, trebuie doar să știm când să profităm de ele. Trebuie să cobor. Am ajuns la destinație, adică la firma unde lucrez și am audiență la patronul companiei.  Ajung cu bine în biroul acestuia, fără să fiu atacat de secretara care îmi era mereu potrivnică. Managerul mă aștepta și-mi face semn să iau loc și să-mi expun problema pentru care solicitasem întrevederea.

După scurta prezentare a proiectului, mă retrag așteptând răspunsul conducerii organizației unde lucrez:

- Mda... pare idee bună. Dacă aduce anumite economii, vă oferim o primă.

- Proiectul este de durată. Trebuie făcute investiții.

- Se amortizează în 12 luni? - întreabă managerul

- Nu știu... nu am calcule financiare.

- Dacă durează mai mult, nu merită! – spune managerul, privind spre directorul financiar. Nu avem buget de investiții. Știți că am construit două fabrici în țară și avem nevoie de profit! Mai vorbim peste trei ani, dacă totul decurge bine.

Am plecat dezamăgit. Majoritatea companiilor vor să aibă beneficii în timp scurt. Nu angajează tineri pentru că pierd timp și bani cu formarea lor. La cei noi veniți în companii, salariul este unul mult prea mic, pentru că omul este în etapa primilor pași în cadrul organizației. Se pare că orice proiect este sortit eșecului deja din fază incipientă.

O ultimă încercare este o companie din străinătate. Mă programez pentru un interviu la ei, la filială de recrutare din țara noastră. Cunosc engleză deci pot conversa, măcat și numai cât să iau pulsul situației de peste hotare

Apoi apare soarele cu dinți…

Interviul a decurs bine. Adică am tot povestit și asistența deși părea absentă, mi s-au pus întrebări stricte, la concret, pe ceea ce spusesem. Am o presimțire pozitivă. La vechiul loc de muncă, totul pare uitat, ca o carte prăfuită pe un raft din arhivă.

În sfârșit, fiind sămbătă, mă decid să mă relaxez, motiv pentru care merg la o plimbare, în Poiana Brașov. Agitația din oraș, drumul întortocheat și anevoios spre telecabină, par interminabile. După un drum care a durat dublu față de perioada estimată inițial, mă trezesc că mi s-a terminat bateria la telefon. Oricum nu așteptam apeluri importante dar reușeam să intru din când în când pe internet, pe mail.

Seara, revin acasă, mai stressat decât plecasem de dimineață și-mi pun repede telefonul mobil la încărcat. Ajung în fața laptopului și-mi deschid cele două browsere obișnuite, cu paginile aferente.

Pe mail găsesc un mesaj în spam. Îl deschid și mă sperii! Nu era un virus, ci doar un răspuns ca urmare a interviului din ziua precedentă. Mi se confirmă angajarea și primesc propunerea de salariu. Mă uit atent, copiez cifrele într-un fișier word să le măresc la o dimensiune de 24... E adevărat! Salariul este mult mai mare decât cel prezent... și este în euro. Chiar dacă suma era în lei, tot era mai mare!

Răspund repede, și afirmativ ofertei urmând să fiu contactat din nou, în curând. Adorm fericit, ca un prunc hrănit cu laptele matern.

Dimineața intru repede pe mail să văd dacă am primit răspuns. În timp ce se încarcă mail-ul, îmi aduc aminte că este duminică. Totuși, am deja un răspuns: mi s-au rezervat biletele de avion, am cazare asigurată și trebuie să încep activitatea peste trei zile. Bine că am timp, că lichidarea la vechiul loc de muncă durează două zile, ca urmare a birocrației existente. Dar.. se pare că este o problemă. Când ajung acolo, trebuie să am deja actele și proiectul traduse în limba engleză.

Călătorind pe o rază de soare…

Panică mă cuprinde. Unde să găsesc eu, un birou de traduceri, care să termine totul în două zile? Certificatul de naștere, cartea de identitate, permisul de conducere, certificatul de căsătorie, diplomele de studii de licență și masterat, foile mattricole și proiectul meu.

Proiectul în sine are peste 120 de pagini și necesită traduceri tehnice... deci totul se năruie. Mă consolez și-mi stabilesc o strategie de viitor. Chiar dacă voi rata acest pas în carieră, îmi voi traduce în lunile urmăîtoare, proiectul atât în engleză și germană, cât și în franceză. Nu se știe când primesc o a doua sansă. Dar totuși, am nevoie de o firmă competentă care să să aibă ofertă completă, atât pentru domeniul tehnic, cât și pentru traducerea actelor de studii

Încep să caut pe internet, soluții optime și găsesc o idee salvatoare: magazinul online de traduceri. Instantaneu, îmi aduc aminte de reclama vizualizată pe panoul publicitar și caut după denumirea firmei e-trad. Internetul mă direcționează rapid spre destinația dorită și constat că pot avea mai multe facilități dacă folosesc serviciile lor de traduceri.  Pot face plata online cu cardul, iar produsele, adică traducerile, le voi primi în format electronic.

Final cu happy-end

Marți reusesc să-mi închei toate obligațiile față de compania unde am lucrat. Totul rămâne doar o amintire, fără regrete. Plec în străinătate cu gândul ca peste câțiva ani  voi reveni acasă.

Bagajele sunt făcute și aștept microbuzul care să mă conducă spre aeroport. Am un troller cu haine, un rucsac cu laptop-ul și accesorii aferente și o geantă cu acte. Abia aștept să ajung! Aud un sunet pe telefon. Deschid mesajul și mi se confirmă livrarea proiectului și a actelor traduse. Deschid repede fișierele pentru a mă convinge că totul este bine. Încep să citesc…

Sună telefonul. A venit microbuzul. Cobor cu bagajele și-mi ocup locul lângă geam. Mă conectez la rețeaua de date și continui să navighez pe mail, să citesc proiectul tradus. Este complet, chiar mai precis, tehnic, ceea ce mă ajută să rememorez anumiți termeni pe care-i uitasem în timp.Verific și actele, care de asemenea sunt în ordine. Am ajuns la aeroport.

După trecerea pe la terminal, ajung în avion unde încep să mă relaxez, încercând să dorm. Brusc îmi aduc aminte că am uitat să-mi traduc CV-ul. Avionul are o escală și în timpul acestei scurte opriri, eu intru repede pe platforma de traduceri și trimit o comandă, achitâmd contravaloarea serviciului prin mobile banking. Până voi ajunge la destinație, traducerea va fi gata de printare.

Ce bună este ideea cu traducerile online! Nu trebuie să umbli cu actele după tine, iar toate documentele sunt în format electronic, putând să le printezi de câte ori ai nevoie! Poate apare inevitabilul și voi mai avea nevoie de acele traduceri...

Deodată îmi aduc aminte că la intervieu aflasem că patronul este arab. Dacă vroia documentele în limba lui? Mă uit repede să văd dacă compania de traduceri online oferă servicii specializate și în limba arabă... Da! Deci pot sta liniștit. Cu noua tehnologie care a apărut, totul se rezolvă doar prin clic-uri!

Planuri de viitor

Mă întorc liniștit spre casă. Am terminat o nouă zi de lucru. Ieri am pus ultimele cuvinte în romanul pe care l-am scris. Mă gândesc să apelez la compania de traduceri online să-mi prelucreze cartea în limba engleză, ca să o public, pentru că ei se ocupă și de traduceri de documente personale. Pot apela la serviciile lor și de aici din străinătate, că doar totul depinde numai de noi, de modul în care gestionăm oportunitățile care se ivesc în calea noastră.

Dacă am succes cu cartea, o voi traduce și în alte limbi străine, că nu se știe.....

Acest articol a fost scris pentru Spring  SuperBlog 2018.