Imagine cu o pisica

 

Imagini cu viețuitoare

 

Imagine: Animalute la plimbare

 

Imagine cu animale pe cărare

 

Printre oameni și animăluțe

 

Atunci când suntem copii, ne dorim cu ardoare să petrecem cât mai multe clipe plăcute lângă cei dragi, alături de familie. Când eram mic, nu aveam atâtea oportunități de a ne distra, dar reușeam mereu să fim fericiți.

Programul de la televizor era unul redus, nu pentru că eram copil, ci pentru că așa era pentru toată lumea. Acum, mă gândesc că poate toți erau mici și era obligatoriu să se culce devreme, ca să crească mari!

La ora 19,50 aveam întâlnire cu mama, tata, bunica, sora mea și alți copii din vecini care se nimereau pe la mine ca să ne jucăm, și ne uitam la câteva minute de desene animate. Îmi aduc aminte, că într-o seară, din cauza unei transmisiuni a unui eveniment în direct, emisiunea pentru copii a început mai târziu și implicit s-a terminat mult mai târziu. Mama unor colege de joacă a venit speriată după fetițe, le-a urecheat spunându-le să nu se mai repete întârzierea... De atunci nu s-a mai întâmplat, pentru că programul de desene animate a fost redus până a dispărut.

A fost perioada în care m-am delectat cu “Tom și Jerry”, câteodate apărea ciocănitoarea Woody, Cilli Willi, Pluto sau Cip și Dale. Sâmbătă era petrecere în living, pentru că urmăream “Gala desenului animat” iar la sfârșit, când mieuna pisica ce alerga după un șoricel, așteptam cu nerăbdare următoarea sâmbătă. Pisica noastră Mizzy se ascundea sub masă și acompania pisica animată.

Sursa foto: Album propriu

Apoi a venit o nouă epocă, nu doar în politică dar și în viața mea de copil. După “Ferma animalelor” și “Cartea cărților”, Sandy Belle și Țestoasele Ninja m-au condus spre calea adolescenței. Între timp, în viața noastră a apărut Azorel care se juca cu Mizzy, neștiind că un câine și o pisică nu prea se înțeleg.

Eu nu urmăream doar desenele animate, fiind chiar un mic cinefil. Mergeam la cinema, unde săptămânal erau difuzate filme interesante. Când îmi ocupam locul pe scaunul meu, tremuram la gândul că poate se va așeza în fața mea o persoană înaltă, iar tatăl meu trebuie să-l roage să se lase mai jos, ca să pot urmări și eu imaginile de pe ecran. Atunci am descoperit că oamenii se pot face mici, precum eram eu când mă chema profesoara la lecție. Când era câte un western sau vreun film indian, aveam impresia că s-a spart o conductă în care se află oameni. Dacă nu mergeau părinții mei de dimineață să cumpere bilete, participam la un alt film înainte, cu titlul: “Aveți un bilet în plus?”, protagoniști fiind părinții mei și alte persoane din jurul cinematografului.

Sursa foto: Album propriu

În timpul adolescenței ne-am mutat la bloc iar viața s-a schimbat. Școala era o provocare, iar animăluțele noatre: Azorel și Mizzy făceau zile fripte unor vecini care nu iubeau animalele.

De ce unii oameni nu îndrăgesc animalele, pentru că și ele sunt niște suflete, venite pe lume ca să ne aline singurătatea, supărarea și să se integreze într-o familie mare?

Uneori, soarta se răzbună. Un vecin se plângea că animăluțele noastre lasă murdărie pe scara blocului, iar tocmai când explica această inepție în mod coleric, o păsărică ce trecea prin zonă, și-a scăpat... nevoile pe el!

Sursa foto: InterConFilm - “Lyle, Lyle, Crocodile”

Acum am crescut, sunt mai mare și chiar puțin mai grăsuț, dar pasiunile mele au rămas neschimbate.

Îmi place să-mi adun familia, cu mic cu mare, cu cățel și pisoi, în living pentru a urmări serialele și filmele captivante pe care nu am reușit să le văd în premieră la cinema.

Acum este ușor să-ți cumperi bilet online, să-ți alegi locul în sală, unde să urmărești filmul preferat alături de familie, prieteni, savurând câte o răcoritoare și delectându-ne cu popcorn. Cinematograful reprezintă acum ca și în trecut, un loc de relaxare și un  mod în care publicul  asistă la o mică părticică de cultură.

 ...

Aceste amintiri și comparații între un trecut care pare îndepărtat și un prezent care în curând nu va mai fi actual, mi-au revenit în memorie din perspectiva vizionării mult așteptate a filmului “Lilu, Lilu, Crocodilu’” care va avea în curând premiera la cinema.

După ce am urmărit trailer-ul filmului, am avut impresia că această producție reliefează o părticică din viața, fiind un film de aventură și animație pentru întreaga familie. Filmul va rula subtitrat și dublat în limba română.

Sursa foto: InterConFilm - “Lyle, Lyle, Crocodile”

Dacă stăm și ne gândim, nu prea profund ca să nu obosim, ne putem da seama că viața fiecăruia dintre noi este un film. Noi suntem actori în filmul vieții noastre, iar ceea ce facem, modalitatea în care acționăm, sunt imagini urmărite de către persoanele cu care ne intersectăm, ca urmare a destinului pe care-l avem.

Viața noastră este o aventură, uneori o animație, alteori apare drama, dar cel mai bine este să ne amuzăm, să fim comici ai lumii actuale. O zi fără zâmbet, este o zi pierdută.

Așa că deocamdată, putem viziona și să ne amuzăm la filmul “Lyle, Lyle, Crocodile” ce se lansează la cinema în România în data de 23 decembrie 2022, iar animalul de companie este un crocodil simpatic!

 

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2022.

Mizzy cea neastâmpărată

 

Mă mișc încet pe nisipul încălzit de soare și mă îndrept spre iarba proaspăt cosită. Mai fac doi pași și mă lovesc de un picior subțire. Ridic privirea și văd o creastă. Cocoșul se uită la mine și mă ciocănește pe cap, semn că am intrat pe teritoriul său, așa că revin alături de familia mea.

Eu am două surori și un frățior. Mama are grijă de noi, dar se sperie când plecăm, penru că alături de casa unde stăm se află un drum pietruit și se aud mereu zgomote de motoare furioase!  Într-o zi, la noi în grădină a aterizat o cască metalică. Am alergat să vedem ce s-a întâmplat și să studiem obiectul, apoi am descoperit alături de cască, un bărbat nervos. Acesta s-a răstit la noi și a sărit gardul grăbit, plecând.

Mă învârt prin curte și aștept pe cineva ca să mă adopte. Una dintre surioare a plecat cu o doamnă drăguță care avea o fetiță zglobie. Nu vrea să rămân ultima pe aici și toți să mă privească cu milă, iar câinele de alături să mă latre ori de câte ori trec pe lângă căsuța lui.

Sursa foto: Album propriu

Văd o domnișoară frumoasă cu ochii verzi ca și ai mei. Se îndreaptă zâmbitoare spre noi, iar eu mă grăbesc să-i ies în întâmpinare, dar mă împiedic în nisipul urât mirositor și alunec pe pantoful ei negru, pe care-l murdăresc. Gata, am ratat și oportunitatea asta. Strig, dar se pare că nu am sanșă. Mă retrag spre cocina porcului și privesc departe, în gol.

Deodată o mână mă ridică la cer și aud spunând: Mizzy. Probabil așa mă cheamă și eu nu știam. Este femeia cu ochii verzi și părul roșcat. Mă așează într-un coșuleț și mă duce într-o mașină. Stau ascunsă sub păturica din coș, ascultând ce se vorbește, deși nu înțeleg nimic. După câteva minute, se aude portiera, motorul și coșul se mișcă în ritmul pietrelor de pe drum. Închid ochii, mă liniștesc și adorm.

 În jurul meu este întuneric. Visez? Deschid ochii și descopăr că sunt în pătuț, lângă femeia cu ochii verzi. Ne uităm una la alta, de parcă ne-am hipnotiza. Mă bucur că este lângă mine și mă cuibăresc în brațele ei. Ea mă sărută, mă mângăie și apoi îmi aranjează blănița. Se pare că am ajuns acasă!

Femeia a obosit și vrea să doarmă, dar eu am energie. Mă bag sub plapumă, scoțând doar năsucul. Femeia îmi aranjează plapuma și ne pregătim de somn.

Trebuie să ies în grădină să-mi fac nevoile, dar nu vreau să o trezesc pe stăpâna mea și nici să fac murdărie în noua mea casă. Ies încetișor din pătuț și găsesc litiera. În interior îmi găsesc așternetul meu igienic special, ce a fost adaptată necesităților mele. Încep să sap în nisip, iar spre suprinderea mea nu apare praf sau murdărie. Substratul din care este alcătuit așternutul igienic are o granulație fină, oferă confort și mă face să mă simt ca o regină!

 

Sursa foto: Imperial Care White

Femeia cu ochii verzi a plecat la serviciu, dar mi-a lăsat hrana mea specială. Eu mă plictisesc singură, dar mă bucur de tot confortul oferit de așternutul igienic pentru pisici Imperial Care White, ce a fost realizat în colaborare cu numeroși crescători de pisici din România, care vor să ne ajute să trăim precum unele ființe speciale, așa cum și suntem de fapt. Acest așternut igienic pentru pisici, testat și recomandat de Federația Națională Felinologică Română, reprezintă o recunoaștere a valorilor noastre. Ne recâștigăm și noi, pisicile, drepturile noastre! Când am văzut prima oară cutia, m-am speriat că a venit o altă pisică albă, care vrea să-mi ia locul, dar de fapt a venit ca să mă ajute, fiind doar o imagine pe un ambalaj.

Sursa foto: Imperial Care White

Mă ridic încet și o pornesc spre pervazul de la fereastră. Geamul este închis, dar eu sar pe clanță și reusesc să o manevrez ca să se deschidă. Lângă geam apare prietena mea care se strecoară în interior. Ne așezăm pe nisipul fin, stăm de vorbă, îi bârfim pe motănei, discutăm de plimbările în parc și pe la rudele stăpânelor și apoi lenevim. Ne odihnim până ceasul de pe perete își aliniază liniile spre aripa de est. Prietena mea servește alături de mine bunătățile lăsate de femeia cu părul roșcat, apoi pleacă.

Cu greu, reuseșc să închid fereastra și să-mi reiau locul pe canapea. Apare femeia cu ochii verzi, mă alintă, se joacă cu mine, își prepară mâncarea și ne așezăm pe canapea ca să ne uităm la imaginile cu animăluțe de pe ecranul televizorului. Toate acele animale par mari, chiar și găinile pe care le fugăream când mergeam cu stăpână mea la țară, la părinții ei. Ce bine că eu stau cu femeia cu ochii verzi, mama mea, tot timpul!

Femeia îmi verifică litiera să vadă dacă miroase urât, îmi schimbă așternutul din betonită albă, de calitate superioară, care nu generează praf. Având o putere mare de conglomerare și absorbție prin formarea unor bulgări de consistență ultra compactă, procesul de curățare al litierei este fie rapid și economic. Granulația extra-fină a bentonitei naturale asigură o eficiență maximă din punct de vedere al consumului.

 Uneori, femeia se miră că nu mă îngraș deși mănânc mult și nisipul așternut trebuie înlocuit mult mai des decât spune statistica. Probabil de aceea, ea cumpără Imperial Care White  cu aromă de iasomie de 10 litri, deși statistic, eu am nevoie de doar 6 litri într-un an. Ea nu știe că am o prietenă!

În primele zile de când am venit pe lume, am stat în nisip, apoi în rumeguș, iar acum dețin propriul meu așternut igienic pentru pisici, al cărui punct forte îl constituie formula de control maxim a mirosurilor, care dezodorizează bulgării formați, transformând mirosul neplăcut al acestora într-o aromă agreabilă de iasomie, ce-mi reamintește de viața de la țară.

După ce-și pregătește cele necesare pentru a doua zi la serviciu, femeia se pune în pat însoțită de mine, până când ea adoarme și începe să sforăie încet, moment în care eu mă retrag în confortul meu. Uneori, am impresia că eu sunt mămica acestei femei, că o ajut să doarmă și-i țin companie. Poate de aceea se bucură mereu când mă vede!

Abia aștept să vină vinerea, pentru că la fiecare sfârșit de săptămână avem activități de recreere în aer liber: în parc, la țară, în pădure. O femeie care iubește pisicile este inteligentă și greu de cucerit, pentru că deja a fost acaparată!

Gata, atât despre mine, pisicuța Mizzy!

 

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2022.

Imagine: pisica albă

 

Banc: Caine sau...bocanc

 

La un spital de nebuni, apare un doctor care vrea sa elibereze cativa nebuni. Vine unul dintre pacienti, care tragea un bocanc dupa el. Unul din infirmieri ii spune doctorului ca acesta crede ca trage o pisica.

Doctoru' intreaba:

-Ce tragi dupa tine?

-Un bocanc!!!

Doctoru' pleaca si stabileste sa-l elibereze. Nebunu' spune:

-Hai Pufina ca l-am pacalit!!!

Imagine: Un arici si o pisica

 

Imagini cu pisica care....

 

Imagine: La pândă

 

Imagine: La plimbare

 

Poza - Miau

 

Imagine - La plimbare

 

Imagine: Pisica plimbăreață

 

Imagine: O pisica excursionista

 

Imagine: pisicuta privind spre viitor

 

Imagine cu pisicute in actiune

 

Imagine: La pândă

 

Imagine: Animăluțe...