Viata ca o lupta

     Viaţa este o veşnică luptă. Ne luptăm cu noi inşine, cu cei din jur, cu natura, cu situaţiile…

     După naştere, ne luptăm să supravieţuim, apoi în timp, ne zbatem pentru o viaţă bună, în detrimentul anumitor lucruri.

     Ne luptăm de asemenea cu timpul, care se scurge nemilos de repede. Indiferent cât de mult timp avem, la un moment dat constatăm că acesta dispare…

      Omul în general este un luptător. O viaţa trăită fără luptă, este ca trecerea gâştelor prin apa.

       Problema esenţială a omului, nu este lupta în sine, provocarea ci motivul pentru care face acest lucru.

       O luptă pentru binele cuiva este o luptă dreaptă, nu ca o lupta pentru a distruge sau a face rău cuiva .

        Lupta cu noi inşine este cea mai cruntă, deoarece indiferent de rezultat, bătălia este acerbă şi oricum pierdem….

       Fiecare dintre noi, avem idealuri, provocări cărora le putem face faţă, fără lupte inutile.
Cine nu luptă, nu câştigă, dar cine luptă fără rost, se iroseşte… se pierde în nimicuri fără a vedea lucrurile importante…

      Viaţa fara luptă, este ca ziua fără soare, noaptea fără lună….

       Să luptam dar, pentru bine, nu pentru a face rău….