cluc24

marți, 15 octombrie 2019

Călătorind pe urmele imaginației lui Jules Verne


În timp ce Soarele își trimite razele strălucitoare pe fereastra camerei, eu mă agit să-mi pregătesc bagajele. Cu o seară înainte pusesem la punct toate detaliile călătoriei după care m-am relaxat cu un pahar de vin și am uitat că este mai bine să mă pregătesc decât să nu mă pregătesc, adormind.
Îmi scot trolerul cel mic și încep să împachetez cinci cămăși cu mânecă scurtă, alte cinci cămăși cu mânecă lungă, două perechi de pantaloni, una lungă, alta scurtă și restul de haine. Caut în dulapul cu medicamente pastilele de urgență, apoi îmi iau cosmeticele, laptopul, un rucsăcel pentru lucruri mărunte necesare la micile plimbări. Când să le introduc în troler constat că nu încap. Aleg un troler mai mare, dar se pare că tot nu am sanse. O parte din obiecte le mut într-un rucsac mai mare și renunț la rucsăcel. Gata de plecare!
Mă uit la ceas dar, timpul se scurge nemilos. Sun la taxi și după 20 de minute reusesc să găsesc o mașină care să vină să mă ia.
Ajung în gară în ultimul moment, urcând în tren, din mers, dar totul este bine când se termină cu bine. După trei ore cobor în Gara de Nord. Îmi cumpăr repede niște patiserie și trec în grabă pe lângă o agenție de turism care mi-a încântat vacanțele prin excelentele circuite exotice Christian Tour.  

Cobor la stația de metrou și mă îndrept spre stația de la Piața Unirii. Când cobor îmi sun prietenii. Magda a fost organizatoarea acestei vacanță care purta deviza circuite culturale Christian Tour.  În timpul convorbirii telefonice îmi dau seama că m-am rătăcit și am coborât în altă stație. Panică: dacă nu reusesc să mă descurc într-un pasaj de metrou, cum voi reuși să fac turul Lumii? Noroc că e și Magda cu noi. Ea este ghidul nostru pentru că a mai participat la circuite culturale Christian Tour.  
În sfârșit, după o oră de căutări ne-am regășit cu toți: Magda, Andrei, Andreea și Ionică. A fost dificil să ajungem la timp pe aeroportul Otopeni pentru că traficul a fost infernal, iar tramvaiul și apoi autobuzul se deplasau de parcă stăteau, dar totul a continuat în mod fericit. Am început să ne îmbrățisăm doar când am urcat în avion. Ceilalți călători se uitau ciudat la noi, de parcă eram teroriști. M-am bucurat enorm când am ajuns la destinație.
Îmi place să descriu fiecare călătorie dar uneori timpul este scurt, iar notițele de mână sunt dificil de descifrat, uneori neînțelegând nici eu ceea ce scriu. În cadrul fiecărei călătorii am un mic jurnal în format electronic unde-mi notez evenimentele principale.

Luxor - Egipt

Egiptul este prima țară vizitată. Din avion mi-am aruncat privirea spre Marea Roșie care nu era prea roșie dar,  reprezenta  o pată de culoare pe harta mea vizuală. Între țara noastră și Egipt nu există decalaj orar, indiferent de anotimpul în care călătorim. Temperatura este similară cu cea de la noi de acasă.

Ne-am oprit în mirificul oraș Luxor, aflat lângă Nil, unde chiar am făcut o mică croazieră și am putut admira obiectele găsite în mormântul lui Tutankhamon și statuia monumentală ce-l reprezintă pe Ramses al II-lea. Fiind lângă statuie, am putut vizita și moschea albă unde se regăsesc osemintele lui „Abū l-Haggāg”.
Principalul nostru obiectiv turistic a fost însă muzeul din Luxor, după care am trecut și pe la  Marele templu al lui Hatshepsut.
Culmea, deși sunt ocazionale furtunile de nisip datorate vânturilor puternice, am avut ocazia să facem cunostință cu un asemenea mic taifun.
Nu am putut părăși Egiptul fără a gusta delicatesele specifice acestei țări precum koshari, baba Ganoush și shaorma. Bucătarii experimentați ne-au furnizat într-o engleză mai stâlcită, informații utile despre aceste alimente. Koshari este gătit dintr-un amestec de linte, orez și macaroane fiind ornat cu boabe de năut, ceapă, sos de roșii și condimente secrete. Magda este vegetariană și a fost fericită aflând de existența acestui produs vegan ce folosește doar ulei vegetal. Despre shaorma am aflat că este succesorul turcescului doner kebab.
Nu am făcut multe cumpărături pentru că avem limită la dimensiunile bagajelor. Din contră, în grabă mi-am uitat umbrela pe undeva... poate chiar acasă!

Cascada Iguacu – Brazilia

Trecând în zona Americii de Sud, am dat dat timpul înapoi cu câteva ore, la propriu și la figurat. Ne-am oprit în orașul Brazilian Foz de Iguacu dar, nu am ezitat se trecem și dincolo de granițele acestei țări, în Puerto Iguazu argentinian. 

Am găsit mirifica zonă a Cascadelor de la Iguazu unde am putut observa dansul apei provocat de cele 270 de căderi de apă. Călătorind cu avionul am observant cele 900 de insule care despart cascadele și am aflat că în zonă se află mai multe specii de păsări numite drepne.
Vremea era caldă, 21-26 grade Celcius, ne-a permis să facem plimbări dese și să ne relaxăm cu tequila mexicană. După două zile am părăsit zona, iar Soarele s-a supărat pe noi și a trimis mesaj către Cer, care ne-a însoțit călătoria spre aeroport cu mici rafale de ploaie.

Havana - Cuba

Trecând în Cuba, am ajuns la Havana și la fel ca Phileas Fogg a lui Jules Verne, căștigam timp, pentru că eram cu o oră în urmă față de Brazilia și după un calcul rapid, mi-am dat seama că sunt cu șapte ore în urmă față de România. 

Însoțiți de muzica lui “El Comandante” am vizitat centrul istoric al orașului: Old Havana. Ne-am îmbogățit albumul cu imagini surprinse la Palatul Capitanilor, Plaza de la Catedral, Muzeul Revolutiei, Muzeul de Arte Frumoase.
Nu am putut rata să imortalizăm imagini cu statuia lui Cristofor Columb. Măcar pozele nu se adaugă la greutatea bagajelor, deci avem liber la imaginile care vor deveni amintiri peste ani. Serile ne plimbam pe soseaua din Havana, de-a lungul mării: El Malecon Habanero savurând un trabuc după o masă tradițională și gustoasă  de comida criolla pregătită cu: orez fiert, fasole roșie, cartofi prăjiți,  pâine și carne de pui.  Ne-am retras din capital Cubei cu regret dar cu speranța unei reveniri, așa cum speră și cetățenii țării, legat de economia națională care a impus restricții la alimente.
În mod normal, nu am putut rata Capitoliul care este o emblemă a Cubei.

Beijing - China

Următoarea escală a fost la Beijing, Nu puteam evita țara cu cea mai mare populație și ultima relicvă a comunismului care pune accent pe investițiile întreprinzătorilor chinezi în întreaga lume. În curând toți vom fi chinezi într-un fel sau altul: folosind produsele lor sau lucrând pentru acestia. 

Ajuns la Beijing, m-am simțit îmbătrânit cu opt ore, pentru că timpul zburase efectiv, la propriu și am rămas uimit văzând că există orașe mai aglomerate decât Bucureștiul. Vremea călduroasă din timpul zilei ne-a ademenit la plimbăre dar noaptea ne-a obligat să luăm haine mai groase, fiind doar 6 grade Celsius.
La început am făcut mici cumpărături în piața Tiananmen. Apoi am fost la Mausoleul lui Mao, iar un chinez ne-a spus că în fiecare zi la ora 12 se scoate din formol trupul lui Mao, pentru a fi văzut de turiști.
Am vizitat Muzeul Revoluției Chineze și am traversat bulevardul spre Palatul Interzis dar nu am uitat și nici nu am evitat să ne delectăm cu meniuri specifice precum: fiedea chinezească (pentru distinsa Magda vegetariană), furnici în copac (nu insectele, ci carnea tocată cu ulei de susan și piper) și un deset delicious Scallion Pancakes.
Ultima călătorie a fost la Marele Zid Chinezesc. Am urmărit acel zid care nu se mai termina dar puterile îmi erau sleite dar nu m-am lăsat, pentru că Magda zburda spunând că este o zburdalnică datorită alimentației vegetariene!

Sydney - Australia

Ajungând în Australia, la Sydney am făcut prima plimbare pe podul pe care în anul 1770, navigatorul britanic James Cook l-a botezat, Portul Jackson. 
În scurtele primbări prin capitala țării care dă numele întregului continent, am admirat Opera House, Catedrala St. Mary și am vizitat Australian Museum și Muzeul Național Maritim.
Ziua stăteam pe plaja Bondi Beach iar seara ne-am distrat la parcul de distracții Luna Park. La prânz am servit anumite preparate delicioase din crab.
Magda a fost fericită de pastele de legume Vegemite, iar noi ceilalți ne-am delectat cu prăjitura Pavlov și snack-urile Chiko Roll. Totuși cel mai apetisant desert a fost și a rămas în mintea noastră Lamington și/sau pentru unii dintre noi Boston Bun.
Așa cum la noi în România începuse să-și facă simțită prezența frigului specific unei toamne târzii, în Australia, temperaturile fiind total inversate, căldura ne-a copleșit și ne-a făcut să consumăm multe răcoritoare și beri. Am avut grijă să ne sunăm prietenii să-I anunțăm că suntem bine și că ne distrăm, iar în fiecare seară postam imagini din Australia, pentru ca cei de acasă să le vadă dimineața, pentru că diferența de fus orar era de 8 ore față de România.

Roma - Italia

Ultima escală a acestei călători a fost la Roma. Ajunși în zona catolică a Italiei, am făcut o scurtă vizită la Vatican și apoi am admirat Colosseumul, stadionul Olimpico, dar nu din prima zi, pentru că timpul ne jucase o festă, fiind cu nouă ore în urmă eram mai obosiți. 

Cu greu am reușit să parcurgem toate punctele stabilite și să vizităm  Muzeul Național din Roma, Muzeul Național Etrusc Villa Giulia, Muzeul Civilizației Romane, Muzeele Capitoline, Muzeul Castelului Sant'Angelo, Galeria Borghese și Galeria Națională de Artă Modernă.
Am fost și la un derby al fotbalului italian: Lazio-Roma și atunci am simțit cu adevărat ce înseamnă să fii un adevărat suporter.
Ne-am delectat papilele gustative cu paste și pizza, fiecare cu ce ingrediente am vrut.
După zece zile de călătorie, am revenit acasă. Am reușit ocolul Pământului în doar atâtea zile pentru că am fost ajutați de tehnologie. Deși drumurile au fost lungi, ne-am simțit minunat și am putut spune că am participat la unul dintre acele circuite exotice Christian Tour pe care nu le voi uita niciodată.
Drumul de la București la Brașov a fost mai lung decât multe dintre celelelate drumuri, chiar între continente! Dacă călătoream în sens invers ajungeam mai repede acasă datorită fusului orar.... Poate fi o altă idee pentru călătorii!
Am călătorit cu toate mijloacele de transport și am descoperit că nu sufăr de rău de înălțime, ci doar de păreri de rău că totul are un sfârșit!

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2019 iar imaginile au fost preluate de pe situl Christian Tour.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu