Aroma unei dimineți perfecte

Printre jaluzelele de la fereastra din dormitor își face apariția o linie luminoasă. Nu este de la o navă extraterestră, fiind doar semnalul zorilor de zi.

Stau și privesc spre masă, nu pentru că mi-ar fi foame, ci pentru că știu că va suna alarma, ceea ce se și întâmplă. Mă ridic grăbit din pat și anulez sunetul pornind grăbit spre baie, pentru a-mi face siesta.

În timp ce mă spăl pe dinți, mă bucur că este luni și a trecut week-end-ul! Îmi caut repede o cămașă dar spre surprinderea mea, nu găsesc vreuna curată. Uitasem să pun haine la spălat, având câteva zile obositoare... Oftez și scot ultima cămașă din mașina de spălat. Nu este murdară. Trag de ea ca să se întindă și mă îmbrac. Ies pe balcon să simt temperatura exterioară. Este puțin frig așa că îmi iau geaca, rucsacul, telefoanele mobile și o pornesc agale spre stația de autobuz pentru a pleca la compania unde lucrez.

Ajuns în fața blocului constat că îmi picură apă în cap și mă întorc după umbrelă. Revin pe traseu, dar în fața blocului constat că este doar o mică băltoacă, deci vecina stropise florile și fiind mioapă, mai și ratase....

Îmi pun umbrela în rucsac și mă îndrept decisiv spre stația de autobuz. Acolo mă reîntâlnesc cu cele trei colege ale mele și-mi ocup locul obișnuit, în așteptare. Bine că nu stau între două ca să nu mă plouă, ci între trei ca să nu mă ningă!

Mă enervez pentru că autobuzul firmei are întârziere și mă grăbesc la servici. Abia aștept să ajung la job!

Autobuzul se vede în depărtare și noi ne frământăm ca niște cozonaci pusi la cuptor. Fiecare dintre noi ne ocupăm locurile noastre obișnuite, singuri pe banchete pentru a putea trage un pui de somn.

Ajuns la companie, mă ridic repede de pe scaunul din mijlocul de transport, dau prioritate sexului frumos să coboare din autobuz, din politețe, nu pentru a avea mai mult timp de lucru și mă grăbesc spre birou. Pornesc calculatorul și-mi las rucsacul în dulăpior, mergând spre încăperea alăturată. Deja colegii sunt adunați și-mi ocup și eu un loc la rândul din fața unui espressor automat Philips pentru a-mi prepara mult râvnita și așteptata cafea!

Doar nu credeați că mă grăbesc la servici ca să lucrez?

În timp ce unii caută monotonia,

Eu găsesc nebunia

Pentru mine nebunia o reprezintă cafeaua iar monotonia este dorința de a rezista la un job unde este realmente un haos de nedescris. Cafeaua mea de dimineață este preparată din boabe proaspete și-mi oferă confortul unei zile care trebuie să fie perfectă. Espresorul oferă o varietate de cafele satisfăcând gusturile noastre pentru că ajustează concentraţia şi aroma băuturii.

După ce ne servim cu cafea, ieșim în zona de relaxare și începem să comunicăm vrute și nevrute. După un timp constatăm că timpul a trecut și trebuie să ne retragem în birouri, să muncim. Mă deplasez încetișor, de parcă timpul s-ar dilata.

Pe la orele 11,30 sunt anunțat prin gesturi nonverbale de colegii mei că este timpul să mergem la masă. Ne ridicăm încet de la locurile noastre și părăsim stingheri încăperea, mergând spre celălalt capăt al companiei, unde se află cantina. Eu îmi aleg meniul obișnuit, snițel cu cartofi prăjiți și ardei copți. Bucătăreasa deja mă cunoaște chiar mai bine decât soția mea. Știe că eu îmi aleg mâncarea din cele două tăvi aflate mereau în dreapta mea, în stânga ei.

După ce mănânc repede de parcă timpul s-ar contracta, mă duc spre zona laterală a cantinei și-mi iau mult dorita cafea de prânz. Colegii mei preferă expresorul care le oferă cafeaua cu spumă de lapte fină cu LatteGo, una mai potrivită pentru această perioadă a zilei.  Eu îmi aleg cafeaua pură din boabe proaspete.

Îmi place cafeaua, iar colegii mei au impresia că din naștere, în loc de lapte, am băut cafea din biberon. Nu este chiar așa, pentru că doar în timpul aolescenței am descoperit delicioasa licoare. Îmi plăceaatât de  mult, iar când părinții mei își preparau cafea, îi urmăream și când plecau din bucătărie, puneam cafeaua într-o cească de-a mea și umpleam ibricul cu apă, pentru a completa lichidul lipsă. Părinții mei nu au înțeles niciodată de ce, indiferent de tipul cafelei, gustul era același, puțin aromat, dar mult mai decolorat.... 

Mai am patru zile de lucru în această săptămână dar poate trec și sâmbătă pe la companie, uneori micile plăceri ale vieții ne atrag totuși în brațele jobului.

Pentru că se apropie ziua mea, am auzit-o pe soția mea vorbind cu o prietenă, care a îndrumat-o să comande pentru a-mi face cadou un espressor de pe magazinul online magNET.ro și astfel să-mi aducă aroma fericirii și acasă!  Știu soțiile cum să-și atragă bărbații din mrejele altor pasiuni....

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2019 iar imaginile sunt preluate de pe situl magNET.ro.