De multe ori regretăm atunci când
pierdem un suflet, o fiinţă care a făcut parte din viața noastră.
Din păcate, noi simţim acest
regret doar atunci când persoana, fizic nu mai este lângă noi. Uităm însă, că
poate acest suflet, s-a pierdut de mult.
De ce?
Pur şi simplu, dacă l-am
neglijat, l-am uitat, voit sau nu, din cauza greutăţilor, a luptelor de zi cu
zi. Persoana rămânând singură, se pierde în neantul vieţii, devenind un suflet
pustiu.
Putem să trăim alături de alte
persoane dar de fapt să fim singuri, datorită unei neglijențe față de semeni
sau pur și simplu datorită lipsei de timp din cauza unor obiective propuse și
țeluri după care alergăm să le îndeplinim.
Uneori uităm să trăim sau să
ne dăm seama de rostul vieții noastre. Prietenii reprezintă bogația sufletească
a unui om în timp ce banii reprezintă doar o bogăție care poate fi fatală
uneori.
Să lăsăm deoparte grijile
noastre și să începem să trăim! Primul pas este să zâmbim mai mult, să schimbăm
câteva cuvinte cu cei din jurul nostru iar privirea să fie îndreptată spre om,
nu spre un punct infinit, așa cum mulți își cred propria existență!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu