Oricât
de bine ne-am planifica viața și ne-am coordona activitățile, mereu
apare neprevăzutul. Mereu îl luăm în calcul, ca un anumit procent, din
ceea ce realizăm, acolo unde ar putea apărea. Deci cum s-ar zice,
prevedem... neprevăzutul!
Când apare ceva nou, inevitabil primul gând este: “ Iar mi se întâmplă! Tot timpul mi se întâmplă numai mie!”
Dacă toți gândim la fel, atunci ni se întâmplă tuturor.
Viața fără evenimente neprevăzute ar fi una anostă, monotonă. Chiar dacă acel neprevăzut ne produce o anumită stare de disconfort, aceasta, în timp, poate deveni o amintire haioasă.
Amintirile sunt sarea și piperul vieții. Fără ele, nu am avea trecut, nu am fi precauți în prezent, putând să ne lovim de mai multe ori, cu capul de pragul de jos, sau de sus, în viitor!
Dar suntem siguri că neprevăzutul nu este ceva prevăzut?
Totul ține de noi, de mentalitatea noastră, de a gestiona anumite situații ivite, în existența noastră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu