Pătrăţel priveşte cu nasul
lipit pe geam, numele gării. Agitaţia era în toi. Gogoşar îi face semn să ia
bagajele şi să o urmeze. Pătrăţel, oftând, îşi ia rucsacul pe spate, borşeta,
apoi prinde cele două valize şi o urmează pe Gogoşar. Între el şi ea erau deja
câteva persoane intercalate, cu bagaje.
Cum pune Pătrăţel piciorul pe
peron, o vede pe Gogoşar strânsă cu putere de o fată, iar el este săltat de
bagaje de un bărbat. Pătrăţel,
speriat strânge valizele, amintindu-şi de polonicul Gogoşarei de acasă….
– Pătrăţel, eu sunt Piperoni… citește mai departe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu