Agitaţia de zi cu zi, devine tot
mai apăsătoare. Cu cât mă culc mai devreme, cu atât mai greu mă trezesc
dimineaţa. După această constatare, m-am hotărât să adorm cât mai târziu… Nu a
fost greu, seara, dar dimineaţa, parcă a venit mult prea repede! Aşa că şi în
acest caz, am alergat după maşina firmei pentru a ajunge la timp, la servici.
Săptămâna trecută, am avut o zi
obositoare. Am avut şi vizite, mi-am pregătit hainele de primăvară şi timpul a
zburat. Dimineaţa, agitat, îmi fac treburile uzuale, privind mereu, insistent,
spre ceas. Îmi savurez, în stil grăbit, ca de obicei , cafeaua, privind afară.
Aproape că-mi sare inima din loc.
Afară totul este alb.
Mă mai uit o dată, după ce mă
frec la ochi. Ieri a fost vară, azi este iarnă! Tresar, gândindu-mă că trebuie
să-mi iau haine mai groase, vârsându-mi cafeaua pe cămaşă, pe jos…pe masă.
Mă apuc repede să şterg masa şi
podeaua, ca nu cumva, soţia mea să apară, să mă privească cu ochii cât cepele
şi să caute făcăleţul cu care mă tot ameninţa! Nu ştiu dacă avem făcăleţ, dar
mai bine să nu fie nevoie…să aflu!
Repede mă duc să-mi schimb
cămaşa, dar surpriză! Am numai tricouri şi cămăşi cu mânecă scurtă! Iau repede
un tricou şi fug spre ieşire.
Cobor scările în viteză, privind
în zare cum trec autobuzele….chiar şi al meu! Un taxi este mereu util, dacă
apare şi acela în timp scurt….depinde de câţi întârziaţi , ca mine, sunt în
oraş!
Seara când revin acasă, îmi
pregătesc câte un rând de haine pentru iarnă, unul pentru primăvară. Liniştit,
îmi văd de ale mele.
Dimineaţa reapare, surâzătoare…
pentru ea, agitată pentru mine! Uitasem să programez telefonul mobil, ca să mă
trezească mai devreme, pentru a mă bărbieri.
Repede trec la treburile obişnuite, mă uit pe
geam, îmi aleg ţinuta perfectă şi alerg pe scări spre maşină. Ajung la semafor,
este roşu….doar pentru mine, pentru autobuzul care pleacă şi mă lasă acolo…nu
era!
Îmi dau seama, că trebuie să port
o ţinută, care să mă scoată în evidenţă, ca să mă vadă şoferul şi să mă
astepte, ca pe o vedetă! Măcar uneori…
Seara, îmi fac timp şi caut pe
internet produse care să mi se potrivească. După căutări minuţioase, găsesc
ceva ideal la Jingle . Studiez pe site, după categorie, culoare,
brand şi mă decid!
Mă uit
de două ori şi comand o dată. Abia astept să vină produsul! Apoi mă grăbesc să
mă odihnesc, după ce mai fac treburi prin casă, sub privirile înţelegătoare ale
soţiei.
Timpul trece…Zilele se scurg….şi
încă o dimineaţă îşi face apariţia!
Mă ridic alene din pat, îmi fac
pregătirile obişnuite, savurez cafeaua şi o pornesc grăbit spre staţie.
Semaforul este roşu. Autobuzul este în staţie, vrea să plece dar se
răzgândeşte, până ajung şi eu , la el. Sunt fericit şi relaxat….
Ce s-a întâmplat între timp?
Mi-am cumpărat o geacă verde perfectă pentru orice ocazie.
Îmi aduc aminte, că o dată, chiar
şi stâlpul ce apăruse în faţa uşii de la autobuz, s-a speriat de geacă,
ferindu-se să nu-l lovesc!
Este clar, culoarea verde, după
cea albastră, este una dintre favoritele mele.
De atunci şi până acum, am prins
mereu autobuzul….sau el pe mine!
Verde este culoarea.... Irte ??
RăspundețiȘtergereEste o culoare perfecta!
ȘtergereInteresanta poveste. La geacaverde nu m-am gandit pana acum...
RăspundețiȘtergereMereu exista un inceput...
RăspundețiȘtergere