cluc24

miercuri, 23 noiembrie 2016

Călătorie europeană


Soarele începe să-şi facă apariţia. A ajuns cam sus… Mă uit la ceas şi grăbesc paşii. Nu sunt mulţi … paşii, că abia am coborât din maşină, ca să urc în autocar. La uşa acestuia, lângă şofer, se află mai mulţi turişti. Eu sunt ghidul lor, nu ghiduşul lor…deci măresc din nou paşii.
Ajung în faţa lor şi încep să le vorbesc, acaparându-i. După cinci minute în care tot vorbesc, fără a avea o ţintă precisă, ne urcăm în autobuz şi pornim:
- Vă doresc călătorie plăcută!
Sună ciudat, de parcă m-aş despărţi de ei. Pentru a trece de momentul stânjenitor, pornesc muzica. După două minute, ne oprim pentru a lua şi ultimii pasageri de pe drum. Încep să-i studiez şi mă gândesc că poate acum, nu voi avea întârzieri pe traseu, pentru că de obicei unii sau alţii uită să revină la autocar şi trebuie să-i căutăm de zor. Noroc că am numărul fiecăruia, de telefon. Ei sunt fericiţi că au prins aceste oferte turistice şi călătoresc spre Croaţia.
Traseul este unul lung ca distanţă dar, scurt ca timp. Călătoria este dificilă până ieşim din ţară, drumul fiind anevoios. Mi-am pregătit mapa cu informaţiile turistice specifice fiecărei zone turistice prin care trecem.
După câteva ore ajungem la graniţă şi începe adevărata aventură. Unii îşi caută actele, alţii mâncarea iar unii sunt greu de trezit din somnul adânc în care au căzut în urma legănatului…
Prima zi este cea mai grea. Bine că am ajuns cu bine în Croaţia şi ajungem la Zagreb, capitala Croaţiei, punctul de legătură dintre Europa centrală şi Marea Adriatică, unde admirăm muntele Medvednica şi râul Sava, de la o altitudine de 120 metri.
Călătoria continuă pe coasta Mării Adriatice până la mirifica Coastă a Dalmaţiei. De câte ori mă gândesc la această zonă, inevitabil îmi revine în memorie, desenele animate din copilărie: “101 Dalmaţieni”. Pe drum admirăm casele impunătoare, înalte, realizate pe mai multe nivele care sunt lipite între ele , iar în partea opusă lor se află drumul îngust, presărat de măslini, palmieri şi vegetaţie stearpă care se află şi la intrarea în regiune.
Călătoria continuă prin oraşele turistice Dubrovnik, Split, Trogir, Zadar iar punctul culminant va fi Insula Krk unde am petrecut relaxaţi la plajă. Următoarea escală este la Belgrad, trecând prin Peninsula Istria spre Podgoriţa.
Nu putem reveni din Croaţia fără o escală la celebrul amplasament Lacul Balaton, din Ungaria. Acolo am simţit aerul răcoros care prevestea apropierea de ţara noastră. Pe suprafaţa lacului se formase un strat subţire de gheaţă, de se puteau pescui la copcă! Temperatura scăzuse în depresiunea Panonică şi lacul îngheţase, seara având crăpături în  locul unde se forma în perioada de iarnă, podul de gheaţă.
Punctul de atracţie al sejurului este Marele Canion TARA, lângă Fiordul Kotor, unde se vizitează Rivierace, care leagă Kotor de Tivat. Cetatea medievala Kotor are străzile înguste şi întortocheate, de parcă ne-am deplasa într-un labirint . Am intrat pe Poarta Mării în cetatea care are trei porţi datând din secolul al XVI-lea. Această aşezare aparţinând Muntenegrului este un punct de referinţă în istoria şi cultura ţării. Vizitând cele două ţari, am văzut o mică părticică din trecutul fostei Iugoslavii.
A fost minunată excursia organizată prin CND Turism care oferă turiştilor Vacanţe Speciale.
Dar oricât de minunat a fost circuitul, ne-am simţit perfect şi împliniţi când am revenit în ţara noastră dragă. Şi la noi în ţară organizez circuite turistice interesante, pentru a redescoperi mirifica noastră ţară. Următoarea călătorie va fi în Maramureş.
Călătorii au ajuns obosiţi acasă, dar fericiţi de ceea ce au văzut, completând astfel albumul cu amintiri din viaţa lor. Noroc că au avut toţi actele la ei, că banii s-au cam dus pe suveniruri şi mici plăceri culinare, care va fi o altă poveste.
Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2016.

marți, 22 noiembrie 2016

Alergând prin oraș


De câte ori trebuie să plec într-un anumit loc, unde să fiu prezent la o oră fixă, mă pregătesc intens. Câteodată nu pot dormi seara de grija zilei de mâine.
Sâmbata care a trecut a fost încă o zi de aventuri, în care alergam împotriva timpului, care uneori, din aliat îmi devine...rival!
Dimineața m-am trezit, ciudat, devreme pentru a mă organiza și a-mi face siesta. Întâi mi-am făcut o baie, în liniște, citind câteva pagini din cartea care m-a însoțit serile trecute. După ieșirea din baie, am servit micul dejun și mi-am savurat cafeaua. Apoi mi s-a părut că îmi este somn și mi-am preparat încă o cafea...tare. După ce am admirat peisajul de pe balcon, terminând cafeaua, m-am uitat le ceas și m-am gândit să ascult știrile.
Apoi am observat cartea a cărei acțiune mi-a acaparat atenția și văzând că mai am câteva pagini, am renunțat la televizor pentru a termina romanul. Eram curios de finalul aventurilor, dar nu vroiam să citesc doar ultima pagină.
Când am terminat de citit, privesc ceasul și tresar. Timpul zburase. Repede mă duc în baie, mă bărbieresc, mă tai un pic și mă pansez. Timpul trece.
Îmi iau hainele, trecând la operațiunea de îmbrăcare. Constat că pantalonii nu sunt călcați. deci iau o altă pereche, timpul trece...
Îmi îmbrac cămasa dar nu se asortează... caut altceva, dar până găsesc timpul trece....
Urmează pantofii care, trebuie dați cu cremă. Trec la acțiune, dând în grabă și peste pantaloni. Nu-i problemă că și ei sunt negrii, dar timpul trece, deși înainte aveam berechet!
După zece minute, cobor în fugă scările, dar revin în apartament pentru a verifica dacă apa, gazul, curentul și ușa sunt închise. Era în regulă. Continui călătoria pe scări.
Pe stradă, grăbesc pasul spre stația de autobuz.
Zăresc în depărtare un mijloc de transport în comun și forțez trecerea de pietoni, pe verde spre mai mult... roșu, printre claxoanele mașinilor. Nimic nu merge! Adică autobuzul nu era cel pe care-l așteptam.
Mă uit pe panoul cu program și inima îmi sare...și-mi prind repede pieptul. Următorul autobuz vine în 20 de minute iar eu în 25 de minute trebuie să fiu la întâlnire. Din stația unde cobor mai am de făcut fix opt minute, pe ceas.
Numai eu pot rata orice din prostie, chiar și când am timp! Privesc spre cer, căutând soluții aeriene.Sun la taxi dar nu găsesc nimic liber. Sunt pierdut.
Deodată îmi aduc aminte de un prieten, care m-a înscris într-o aplicație...Rememorez acele clipe și găsesc în telefon aplicația de la Uber . Apăs butonul specific aplicației și în trei minute, o mașină oprește în fața mea. Urc în ea, chiar cu gândul că nu am banii la mine... Plata oricum se face prin card, dar prima călătorie, rezonabilă, este gratuită. Ajung la timp în locul dorit, cobor și intru în instituția unde era sedința.
Mă sună prietenul cu aplicația, mulțumindu-mi că am apelat la mașinile personale ale șoferilor Uber, el câștigând cu această ocazie o călătorie gratuită.Eu am fost al 100-lea înscris de el în aplicație și acesta a fost răsplătit cu un iPhone 7. Trebuie să găsesc și eu 100 de persoane pentru a-mi schimba telefonul, gratuit.
Mă uit la cei din jur, care intră în valuri pe ușă și comentez:
- Nu puteți veni și voi la timp?

Ţinuta cuceritoare


Omul cât trăieşte, primeşte numai sfaturi. Unele dintre ele sunt bune pentru viaţă, iar altele... de ignorat. Se spune că este bine să asculţi oamenii din jur, dar uneori să nu faci ca ei...
De multe ori ascult ceea ce se spune dar fără a acorda atenţie, aşa ca un radio care merge în surdină...
Dacă nu ascult, măcar privesc şi uneori, îmi place mult prea mult ceea ce văd. De exemplu, admir femeile. Nu pentru că sunt feminine şi pur şi simplu sunt elegante, cochete şi frumoase.
De ce sunt ele mereu perfecte şi admirate? Un răspuns am primit chiar de la una dintre aceste reprezentante care mi-a spus că se îmbracă cu stil şi calitate. Din acel moment am început să le urmăresc mai atent. Cu privirea nu altfel!
După câteva zile, am stat şi am gândit, ca o fiinţă cugetătoare. De ce ele pot fi frumoase şi elegante, iar noi bărbaţii, nu?
Din acel moment mi-am impus să-mi schimb stilul vestimentar. Am trecut în revistă, imaginile din trecut şi am ajuns la o concluzie stupidă: niciodată nu am acordat suficientă atenţie vestimentaţiei. Probabil din această cauză sunt ca şi inexistend în lumea reală.
Primele modele de îmbrăcăminte au fost cele văzute în familia mea. Erau de culoare închisă, aşa cum poartă cei de vârsta a treia. Am renunţat. Apoi mi-am ales haine care erau ... viu colorate, arătând ca un papagal, sau ca un copil aflat la vremea jucăriilor.
Apoi am renunţat să port haine în dungi că puteam fi confundat cu persoanele periculoase. Pantalonii erau de o singură culoare, de preferat negru iar cămăşile puteau avea mai multe nuanţe. Când spun nuanţe mă gândesc la culori apropiate nu la culorile curcubeului, aranjate aleatoriu!
Până la urmă am ales ţinuta sport. Este lejeră şi potrivită pentru diverse ocazii. După un timp, am constatat că şi această ţinută trebuie combinată perfect, pentru a nu produce o stare descrisă de o „ţinută haotică”.
Am decis să port hainele unui singur producător pentru că trebuie să fie optime şi potrivite, dar uneori nu erau în concordanţă, fiind ca o mică dispută în familie...
După îndelungi căutări, am reuşit să găsesc combinaţia ideală între branduri, culori, stil şi eleganţă.
Am ales de la Pepe Jeans pantalonii tip jeans asortată cu o cămasă a aceluiaşi producător, exact cum îmi place mie şi pantofii coast nylon.



 La această ţinute se asortează perfect ochelarii Voque! Iar pentru a mă simţi un veşnic şef, am adăugat şi ceasul Boss !Nu-mi stă bine?




După primele zile nu am simţit... vreo schimbare. Asta nu din cauză că nu s-a întâmplat nimic, doar datorită obiceiurilor mele de a nu remarca, când alţii mă remarcă.
La început credeam că am ceva probleme de se tot uită lumea la mine, că ceva este pătat pe hainele mele...dar nu era aşa! Cei din jurul meu, au observat schimbarea mea în bine. Ideile încep să-mi vină ca picăturile de ploaie...
Nu am timp să mai scriu pentru că mă grăbesc la petrecerea unde am fost invitat, de două colege....

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2016.

Cu faţa spre viitor


Viitorul începe azi... Nu este o reclamă, doar o constatare. Fiecare pas în zi este viitorul clipelor care au trecut.
De multe ori ne gândim cum ar fi arătat viitorul nostru dacă schimbam ceva în trecut. Viitorul nostru însă este decis de mai mulți factori care ne influențează destinul.
Noi suntem călători în timp și spațiu, deși în prezent ne chinuim realmente să călătorim între două destinații.
Drumurile sunt aglomerate și influențate, pe lângă mentalitățile și priceperile oamenilor și de factorii meteorologici.
Dacă ar exista o metodă mai simplă de fluidizare a traficului, a transportului în lumea reală de azi, atunci am găsi o altă lume, una ideală!
Mereu am crezut că transportul pe calea aerului este cel mai ușor, dar este anevois din cauza legăturilor, a stării atmosferice, a cozilor la check-in sau check-out...
Altă variantă o reprezintă transportul feroviar, dar starea deplorabilă a căilor ferate, ne face să fugim și de acest mijloc de transport. Călătoria este lungă şi anevoiasă.
Mai rămân autoturismele... Acestea sunt în număr tot mai mare, nevoile oamenilor cresc iar situația drumurilor este deplorabilă. Iar culmea, când ai nevoie de un taxi, sigur nu găasești. Momentan există alternativa pentru București și Cluj, cu aplicația Uber, unde printr-o simplă apăsare de buton, cel mai apropiat șofer ce deține o mașină personală vine și te transportă, iar plata se face exclusiv pe card. Cei care înscriu 100 de prieteni, noi în aplicație, câștigă un iPhone 7 . Prima cursă a noului venit este gratuită, acesta oferind ca bonus, o altă cursă gratuită, celui care l-a înscris.
Dar viitorul cum sună, că nu prea arată bine!
Ce frumos ar fi să există poduri pe care să circule doar mașinile, care să facă legături cu alte locații. Ar fi un fel de autostradă, dar totul se desfășoară deasupra noastră, fără a afecta transportul pietonal şi cel din interiorul localităţilor. Aceste poduri ar fi adevărate punți de legătură cu civilizația. Nu este nevoie ca aceste poduri să existe în tot orașul, fiind sufiente doar pentru destinații mai lungi, între capetele orașului, astfel se evită ocolul și aglomerația trecerii prin centru a tuturor autovehiculelor. De pe pod, răsăritul soarelui este o priveliște mirifică...
Peste o sută de ani nu vom avea probleme de transport că vor veni extraterestrii și ne vom deplasa cu navetele spațiale. Pământul va fi un considerată o țară iar Galaxiile vor fi...  lumea largă!


luni, 21 noiembrie 2016

Vinul şi istoria


Vinul...
Numele de vin, aparține limbii latine  „vinum” ceea ce înseamnă de fapt „viță”. Vinul bun  este realizat din struguri. Deși latina este o limbă moartă , vinul a renăscut din propria cenușă. Chiar dacă dacii erau mari băutori de vinuri, motiv pentru care au fost distruse multe culturi de viță-de-vie, această licoare a trecut peste puntea anilor.Dacii au avut o adevărată cultură pentru vin, care a fost preluată de cuceritorii romani.
Grecii au transformat vinul în marfă de export, ajungând ca acest produs să fie de larg consum.
Vinul a avut un rol important în istorie, fiind în strânsă legătură cu divinitatea. Din acest motiv și în zilele de post, pe lângă dezlegare la pește și untdelemn, se acordă o dezlegare la vin, dar în limite normale.
Cu cât este mai vechi, vinul este mai bun și mai nobil! Nu există eveniment fără vin pe masă și eventual invitați, sub masă.Se spune că vinul dulce, mult  te duce... dar se poate consuma și vin sec, demidulce, demisec...Fie că este vin alb, roșu sau roze, această băutură trebuie apreciată la reala ei valoare și să fie consumată în limitele specifice fiecărei persoane, nedepășind pragul lucidității.
Fiecare persoană a consumat în timpul existenței, măcar o picătură de vin. Vinul spumos, adică șampania este apreciată și utilizată la evenimente speciale: intrarea în noul an, aniversări, botez.
Vinul este realizat din struguri care sunt culeși fie la maturitate, ori culeși târziu, sau culeși la înnobilarea boabelor și fiecare tip de vin astfel realizat are o anumită aromă și savoare.
Mulți oameni își produc singuri recolta de vin dar există în continuare adevărate colecții de vin. După anul 1990, ca în multe alte domenii, producția de vin a scăzut dar cele mai bune licori se pot admira și poate dezgusta la a opta ediție a Târgului de Vinuri GoodWine, ce are loc între 25-27 noiembrie la Pavilionul C1 de la Romexpo.
Motive pentru care să participi la eveniment? Vinul este face parte din istoria României, este de colecţie şi poate fi admirat, undeva...unde se poate spune că este la el acasă!