Minime....

De unde stiu tineri ca si-au pierdut telefonul?
Nu mai aud nimic in casti.... :)


Azi nu poti deosebi un nebun de un om  normal...Toti dau impresia ca vorbesc singuri....
Merg si vorbesc... unii la telefonul care nu se vede, altii cu ei insisi, altii cu prieteni imaginare...:)

Banc – la mare

La mare, în apă...:

- Popescule, parcă erai programat în concediu în luna noiembrie....

- Exact, domnule director, însă acum sunt în concediu medical!

Ideile bune, apar pe neaşteptate!

Omul când are ceva, mereu vrea şi altceva!

Mda.. Discutam cu soţia mea de unele lucruri pe care le-aş dori...

Discutam..., adică ea îmi comunica de fapt, solicitările ei. Când eu scot o vorbă, ea spune de zece ori mai multe! De aceea sunt tăcut, dacă nu scot nici măcar o vorbă, ea nu are ce să spună de zece ori mai mult. În general femeile vorbesc mult, dar am întâlnit şi bărbaţi care au debit verbal deşi nu sunt politicieni!

Într-o zi mă gândisem să-mi fac o firmă, cu sediul în locuinţă. Să am secretară care să vorbească... sau o pun pe soţie, pe post de secretară, aşa poate reusesc şi eu să o comand!

Cu o zi înainte, fusesem la un vecin, care mă invitase să încercăm vinul pe care l-a făcut şi să-mi prezinte un nou membru al familie.

Ajuns acolo, aşteptăm să apară cineva, ceva... un animăluţ... dar nimic. Se auzea doar un zgomot obişnuir de la televizor.

Vecinul, după ce a pus în pahare, a spus că închină în cinstea telvizorului pe care-l achiziţionase de pe Dwyn.ro . Aşa am auzit că el căutase pe internet mai multe opţiuni şi oportunităţi pentru a-şi cumpără produsul mult dorit, iar datorită paginii Dwyn.ro in 2 parale  a ajuns într-un loc ideal pentru ceea ce avea nevoie.

După doar un pahar de vin, am plecat spre casă şi am început şi eu să studiez opţiunile pentru propriile mele nevoi.

Uitasem de pagina pe care mi-o recomandase vecinul dar am ajuns la pagina Dwyn.ro in Profitshare  şi am găsit mai mult decât căutam. Portofoliul Dwyn.ro include peste 20.000 de produse disponibile online de la circa 200 de branduri internaționale premium.

După ce am găsit ceea ce mă interese printre produse, am început să cercetez ce este profishare… De ce?

Dwyn.ro oferă de 2% pentru toata gama de produse, plus premii in bani sau vouchere cadou pentru cei mai performanti afiliati.

Afiliatul este cel care face promovarea produselor unor adversari, pe diferite site-uri. Acesta foloseşte metode de promovare agreate de advertiseri. Prin această promovare, afiliatul obține un comision din vânzările pe care le generează.

Advertiserul este cel care solicită promovarea unor produse sau servicii proprii, prin intermediul unui program de afiliere sau alte metode.

Clientul ajunge pe website-ul unui advertiser prin intermediul publicităţii şi a promovării făcute de afiliat. Acțiunea clientului este una comandă, înscriere, abonare şi cumpărare de produs sau serviciu. Eu ajungând pe acest site, am adus profit unui afiliat!

Nu pot fi şi eu afiliat? Doar am un site şi blog deci pot câstiga, atât eu cât şi alţii care doresc prin profishare, promovând chiar Dwyn.

Culmea este, că această idee i s-a părut genială şi soţiei mele, care mi-a spus scurt, uimitor de scurt:

-          Apucă-te de treabă!

Şi uite aşa îmi fac micuţa mea firmă, de afiliat…. promovând Dwyn prin profishare!

Femeia mereu elegantă şi apreciată

Un cuplu coboară din taxi. Bărbatul achită călătoria şi apoi îşi ia soţia de braţ, urcând în lift. Ajunşi la destinaţie, sunt întâmpinaţi de gazde. Bărbaţii îşi strâng mâinile iar doamnele se sărută în aer…

Gazda se adresează vizitatorului:

-          Ce faci?

-          Bine.

-          Hai să bem o bere!

-          Hai… Ce de pantofi ! Aşa multe doamne sunt?

-          Nu vai – râde gazda. Sunt ale soţiei. Le-a aşezat aici, deşi a fost deja Moş Nicolae. Ea speră ca Moş Crăciun să i le umple pe toate…

Gazda este admirată de vizitatoare:

-          Ce rochie superbă! E scumpă? Ce faină este!

-          Am luat-o ieftin. Online.

-          Chiar? Şi eu am nevoie de o ţinută … sobră, pentru birou, că urmează să promovez şi am întâlniri de afaceri.

-          Credeam că vrei pentru soţul tău!

-          Nu… el preferă ţinuta nud!

-          Hai că te ajut.

-          Cum?

-          Hai în dormitor, la calculator! Băieţi, aveţi mâncarea pe masă, berea la rece…

-          Ne descurcăm – spun bărbaţii, făcându-se nevăzuţi în sufragerie, speriaţi de discuţiile doamnelor din vieţile lor.

Cele două doamne ajung în faţa unui laptop iar gazda începe să butoneze.

-          Eu mi-am luat ţinuta ideală de pe StarShinerS. Uite situl lor.

-          Wow…ce de au… Dar nu sunt aşa scumpe… Dacă nu se potrivesc, cemă fac?

-          Mărimea?

-          Da.

-          Returnezi şi iei altceva.

-          Super!

-          Tu vei fi o femeie de afaceri.

-          Da…da…O rochie…

-          Femeile de afaceri nu poartă rochii la întâlniri. Doar la ocazii speciale.

-          Da. Ştiu, dar pentru Revelion…

-          Asta-i altă poveste!

-          Dar să vedem pentru acum… pentru servici.

-          Eu zic că bluza LaDonna Perfect Fit Red  este perfectă.

-          Roşu mi se potriveşte. Mă scoate în evidenţă!

-           Da. Acum o fustă…

-          Pantaloni?

-          Nu. Femeia de afaceri trebuie să fie elegantă, Femeile sunt apreciate şi au putere de convingere mai mare în fustă.

-          Bine… Îmi place fusta Top Secret Office Fashion Black .

-          Da. La fustă se potrivesc pantofii Mineli Boutique Spiritual White  după părerea mea.

-          Da. Neapărat trebuie să iei şi o poşetă. Uite eu mi-am cumpărat o geantă din piele naturală Fabulous Combination DarkBlue 

-          Îmi place!

-          Da. Să iei şi un palton….

-          Sunt multe modele interesante.

-          Pentru o femeie de afaceri, culoarea trebuie să fie una sobră.

-          Şi elegantă… Oricum mie mi se potrivesc cele negre.

-          Da…

-          Chiar. Asta este ideală! Palton Elegant Concept DarkBlue.

-          O să fii ca o artistă! O vedetă!

-          Da..da… mulţumesc.

-          Comandă acum. Mâine când se trezeşte soţul tău, te vede gata echipată!

-          Se sperie şi fuge, crezând că a intrat altcineva!

-          Sau nu…

-          Da… Să mergem apoi la bărbaţii noştrii.

După câteva minute, femeile ajung în sufragerie. Bărbaţii discută despre unele, altele, fără a servi din mâncarea de pe masă.

Gazda îi sopteşte prietenei:

-          Vezi… Spun bărbaţii că stăm mult la cumpărături…nici nu au observat că le-am terminat deja, iar ei nici nu au apucat să mănânce!

Întâmplări cu o mogâldeaţă!

În urmă cu câteva zile, soţia mea, a anunţat că urmează să mergem la o întâlnire a fostele colege de liceu. Deja auzeam zeci de voci, gălăgie…

Noaptea m-am culcat cam stresat şi am avut coşmaruri. Eram copil mic, mă plimbau femeile din braţe în braţe, vorbind într-una. M-am trezit transpirat. Soţia mea, văzând că sunt treaz m-a anunţat:

-          Prietena noastră, Gia, nu poate veni. Nu are cu cine lăsa copiii. Of…ce păcat…

-          Păi să-i lase la noi, stau eu cu ei, două ore… ne uităm la meci, beau o bere…

Soţia mea priveşte uimită la mine:

-          Eşti sigur că vrei să stai cu cei doi copii? Să nu crezi că vă uitaţi la televizor, la meci în special.

-          Da..da… aşa este. Decât să fiu între zeci de femei…vorbitoare, mai bine cu doi copii!

-          Bine.

Soţia mea discută cu prietena ei pe internet, iar problema este închisă. Cei doi copii vor sta cu mine câteva ore. Ea are doi copii, un băiat şi o fată, unul dintre ei sugar, celălalt de cinci ani…. Nu ştiu care-i fata, care-i băiatul, dar aflu!

Dimineaţa cu pricina, începe mai repede. Merg la piaţă, să cumpăr una, alta… obiecte nu femei!

Tot gândindu-mă şi căutând cele necesare la un moment dat, mă sperii!  Văzusem o femeie cu două capete! Fals. Era o femeie şi un copil, fetiţă,  ce se afla în braţele ei, transportată într-un port-bebe . 

În final, se apropie ora… Soţia mea şi prietena ei se salută, îmi pasează fetiţa şi plasează căruciorul cu bebeluşul în sufragerie. Doarme. Poate nu se trezeşte până se întorc ele.

Fericit că totul este bine, îmi iau o bere pentru mine şi un suc pentru fetiţă. Îi ofer salteaua şi jucăriile, pornind televizorul. Până să desfac berea, zup, se schimbă postul TV, navigând şi oprindu-se la desene animate. Mă uit la fetiţa care îmi comunică senină:

-          Ne uităm la desene!

-          Păi joacă-te… eu mă uit la meci..

-          Nu…desene!

-          Păi vedem meciul… o oră, apoi desene…

-          Nu. Desene. Eu sunt mică şi am prioritate. Sunt în vizită şi trebuie să-mi faci capriciile, cum zice mama!

-          Of…

O las în pace. Ştiu că se va plictisi… După câteva minute, se joacă, fără a mai acorda vreo atenţie televizorului. Schimb canalul, îmi iau doza de bere, dar zup, canalul revine la desene animate:

- Eu mă uit…aud…

- Bine…

- Eu şi Scutecilă suntem şefi!

- Cine?

- Scutecilă.

- Cine este?

- Bebe… stă în scutece, deci e Scutecilă!

Oftez şi o pornesc spre sufragerie, cu gândul să mă uit acolo, în surdină, la televizor. Fac un pas şi aud un scrâşnet. Mă opresc. Ascult…încă un pas, apoi un scrâşnet. O fi de la parchet!

Atâta gândesc că mă sperii de pic pe jos. Un cap mic se plimbă prin aer! Era mogâldeaţa, Scutecilă cum îi spunea surioara. Se trezise.

De atâtea sperieturi într-o singură zi, puteam face infarct…bine că nu am probleme de sănătate.

Iau mogâldeaţa care începe să bolborosească. Îl pun înapoi în cărucior şi plânge. Îl iau în braţe, ne asezăm la televizor dar obosesc. Îl pun în pat dar ţipă iar! Îl iau în braţe şi apare sora mogâldeţei, cu sfaturi:

-          Trebuie ţinut în braţe!

-          De ce?

-          Aşa este obişnuit.

-          Am obosit.

-          Leagă-l de tine.

-          Cum?

-          Mama îl ţine lipit…legat..

-          Da?

-          Da. Are nişte curele ceva…ca la căţei! Acum s-a stricat…dar era bine!

Mogâldeaţa nu mă lasă în pace. Îl pun pe saltea, între jucării şi un maimuţoi de pluş, uriaş şi o pornesc spre ieşire.

-          Pleci?

-          Mă duc la vecini să iau ceva.

-          Scutecilă plânge.

-          Acum nu… Mă duc să iau ceva.

-          Vin cu tine, să nu fugi! Ai responsabilitatea noastră – spune hotărâtă fetiţa.

O iau cu mine şi coborâm repede la vecinii din apartamentul de sub noi. Acolo locuia o colegă de şcoală, măritată şi cu un bebe ca al meu…adică cel în vizită. Avea un marsupiu ergonomic pentru bebeluş..

Îmi deschide repede uşa şi eu mă bâlbîi, încercând să explic ce vreau. Apare şi soţul ei. Fetiţa mă ascultă, vede că nu ne înţelegem şi spune:

- Vrea o lesă din piele ca să lege pe Scutecilă de el. Să nu fugă!

Vecina zâmbeşte şi-mi întinde obiectul solicitat, un sling cu inele  . 

Între timp suna soţia mea. La telefon este prietena ei care vrea să afle cum decurg… ostilităţile.

Mă bâlbăi, iar fetiţa îmi ia telefonul, spunând câteva cuvinte după care închide:

-          Mami nu avem timp. Ne distrăm şi suntem ocupaţi. Pa..pa!

Ajuns în camera cu mogâldeaţa… simt că mă apucă leşinul. Acesta nu era nicăieri. Mă uit sub masă, prin dulăpior, iar sub masă… unde apare şi fetiţa care spune:

-          Bau!

În acel moment, ursul de pluş pică pe mine, apărând un căpşor de mogâldeaţă din locul unde fusese jucăria…

Fericit, iar mogâldeaţa şi-l pregătesc pentru plimbarea cu hamurile.

Câteva minute, liniştea este …normală. Apoi mogâldeaţa începe să plângă. Mă uit la el, iar el la mine, tace, plânge. Mă strâmb, râd dar… Fetiţa îmi dă indicaţii:

-          Trebuie să-l schimbi!

-          Cu alt băiat!

-          A făcut treaba mare! Scutecilă are nevoie de scutece noi!

-          Aha…. şi?

-          Are mami scutece în cărucior. Te ajut! Uraaa!

Când aud aceste informaţii simt că totuşi este mai bine la o petrecere… Noroc că se aude uşa de la intrare… Salvat de uşă! Fetiţa era călare pe spatele meu, echilibrând mogâldeaţa care stătea lipit de burtă utându-se cu ochii mari la noi.

Mama se ocupă de mogâldeaţă iar fetiţa spune fericită:

-          Ce bine a fost! Când venim iar?!

Femeile sunt uimite, dar nu mai mult decât mine.

Am fost lăudat, de două femei, nu de una singură! Am plimbat mogâldeaţa folosind poziţia naturală M, de şedere a bebeluşilor care este recomandată de ortopezi. Nu ştiam, dar observasem că este confortabil! Adică mogâldeaţa a stat cu genunchii mai sus deâct şoldurile, astfel a format litera M, între fund şi picioare!

După plecarea lor, în timp ce returnez obiectul împrumutat la vecini, ştiu ce cadou să ofer de Crăciun, mogâldeţei. Revin în camera mea, îmi desfac berea care mă aşteptase, pornind televizorul şi adormind….

În timp ce notez aceste amintiri, apare soţia mea care îmi spune, că fetiţa şi mogâldeaţa, fiecare în limbajul său, întreabă de mine….