Îmi aduc aminte cu nostalgie
de prima mea zi de la locul de muncă. Mă simțeam stingher și pierdut în
agitația zilei. Am făcut cunostință cu colegii de birou, după care am fost
condus și prin birourile alăturate. Teoretic îi cunoscusem pe majoritatea din
ei, dar practic nu reținusem pe nimeni.
În această călătorie prin
birouri, am fost ajutat de unul dintre colegi, care era de neconfundat, fiind
tuns periuță și cu cioc . După acest periplu, m-am retras la birou pentru
acomodare.
Colegul cu cioc, revenind în
birou se asezase în alt loc decât îl știam eu. Tocmai mă gândeam că poate nu
reținusem bine, în momentul când apare un alt coleg, tuns scurt cu cioc! Acesta
se așeză la alt birou, dar nu la cel pe care-l știam. Încep să cred că am
halucinații...
Mă ridic de la birou, mergând
spre ieșire, la un automat, ca să-mi iau o cafea pentru a-mi reveni. La ușă, un
coleg îmi zâmbește mișcându-și ciocul și sclipindu-i lumina pe cap, unde era
tuns scurt... Încă unul la fel! Chiar am
nevoie de o cafea!
Ieșind la locul de fumat,
savurez cafeaua, moment în care-mi zîmbește o reprezentantă a sexului frumos. O
remarcasem mai de mult, dar care era însoțită de o dublură a
ei... Mă uit în jur, iar toate femeile mi se par la fel: sobre,
îmbracate în negru, cu bluză albă și ochelari. Încep să-mi fac probleme,
gândindu-mă că sunt într-o companie care clonează oameni!
Agitat după prima zi de
servici, mă pregătesc de o nouă aventură. Urma să merg la dentist, având
programare. Era timpul să mă ocup și de alte aspecte ale mele...
Ajuns la destinație unde sunt
întâmpinat de niște strigăte, asemenea filmelor horror. Pe canapea, ședea
liniștită și zâmbitoare, o femeie. Mă bucur, nu de strigăte, doar de faptul că
nu se afla pe acolo un pensionar, ca la ultima mea vizită, care mi-a povestit
minute în șir despre viața lui și despre politică. Parcă era o pagină a
rețelelor de socializare dedicat poveștilor pensionarilor!
Iau loc și strigătul se aude
din nou. Femeia îmi explică, ca și cum mi-ar povesti o parte dintr-un film (pe
care nu-l prinsesem din cauza întârzierii) despre micul pacient torturat de
dentistă.
Apoi încet se înfiripează o
discuție între noi, adică ea vorbește și eu ascult, dând uneori din cap, ca și orologiul
din centru...
Datorită gimnasticii capului,
ochii mai alunecă, fără voie spre un decolteu generos. Femeia obsearvă, iar în
timp ce-mi povestește de bebeluțul ei de nouă luni, acoperă cu jerseul,
minunăția de decolteu. Încep să fiu atent la ea, la ochi și privirea îmi rămâne
pironită spre părul ei, deşi între timp, jerseul a picat de pe decolteu. Atunci
am observat că avea un păr frumos și sănătos, de invidiat. Eram convins că
folosea niște produse de tradiție.
După un timp, devin mai atent
la vorbele ei. Aceasta obsearvă privirea mea, ațintită fără jenă spre podoaba
capilară și-și verifică părul, de teamă să nu fie ceva deranjat. Îi spun că îmi
place culoarea părului iar ea continuă să-mi povestească, zâmbind,
spunând că ea folosește numai produse de tradiție în general, iar produse
românești de calitate în special. Ea a ales produsele care oferă un raport
calitate – preț excelent.
Când a căutat ceva în poșeta
ei, am zărit unele produse marca Regivero, ceea ce mi-a stârnit curiozitatea.
Atunci mi-am dat seama că
părul aranjat cu profesionalism oferă o siguranță specifică care pe lângă
frumusețe, emană și încredere.
Brusc sunt trezit din gânduri
de asistenta care-i conduce pe mamă și copil, spre ieșire. Probabil să fie
sigură că pleacă ... gălăgia.
Femeia este invitată înăuntru,
de asistenta, care-mi răspunde zâmbitoare, la salut. Observ că părul acesteia
diferă de al partenerei mele de discuții de până acum....
De multe ori, când se discută,
sau se face referire la o persoană, aceasta se evidențiază după culoarea
părului: roșcate de la magazin, blonda de la doi, bruneta de la birou... Deci
părul este ceea ce evidențiază și caracterizează omul.
Când eram mai tânăr, îmi
plăceau fetele cu părul lung, apoi cele blonde, brunete, roșcate, dar adevărata
diferențiere o făcea coafura, calitatea...
Revenind acasă de la dentist,
am întrebat-o pe soția mea, privind spre părul ei, cum de reusește să fie atât
de frumoasă. Ea s-a uitat mirată la mine, mi-a pus mâna pe frunte, verificând
dacă am febră. Era clar că nu aveam, pentru că eram doar un pic amețit... de la
anestezie.
Până la urmă, mi-a dat o
replică care m-a lăsat fără grai: “produse românești verificate dermatologic - schema de tratament Regivero”. Apoi s-a uitat întrebătoare la mine,
aşteptând un răspuns care nu venea, nici verbal, nici non-verbal.
Am rămas fără grai, atât din
cauza amintirii șamponului antimătreață pe care-l foloseam... cât şi
din cauză că soţia mea tocmai gătea, fluturând un polonic în mână...
Apoi am revenit la rutina mea
zilnică de îngrijire personală: o baie fierbinte cu sare și cu spumant. Apoi am
trecut la tratamentul natural împotriva căderii părului și de regenerare a
părului, care oprește căderea părului și îl regenerezi în 60 de zile. Eram
conștient că dacă eșuează soluția, îmi voi reprimi banii sau pot alege un alt
produs. Încercarea moarte n-are!
Datorită tipului de păr, am
reușit de a doua zi, să descopăr diferențele între colegii de serviciu, atât la
cele de gen feminin cât și la bărbați.
Timpul a trecut, colegii nu
mai sunt toți la fel, chiar dacă în general seamănă, iar un termen de
diferențiere pentru doamne, a ajuns să fie părul.
Totul are un farmec
ascuns.... Ochiul privitorului decide frumuseţea...
Mai nou, am văzut fete cu
părul vopsit în culorile curcubeului, folosind tehnica elasticului...