La un bowling ...

Nimic nu se compară cu o zi de vineri! Începe week-endul! Vinerea este cea mai îndrăgită zi. Sâmbăta deja te gândeşti ce să faci duminica, iar duminica nu este aşa plăcută, pentru că urmează luni... iar!

Fiecare aşteaptă cu nerăbdare, ca ceasul să indice cât mai repede, ora de plecare spre casă.

Uite aşa veni o nouă vineri şi-mi programasem o ieşire la bowling cu prietenii, în detrimentul unei vizite la restaurant  împreună cu soţia şi nişte cunostinţe.

Pornind spre casă, încep să simt enervarea care pare să mă însoţească şi să-mi strice buna dispoziţie.

Aglomeraţia din oraş, mă face să întârzii, faţă de programul din alte zile, cu peste 30 de minute, momentul intrării în casă. Încep să mă schimb de haine şi să-mi pregătesc mâncarea.

Între timp mă sună soţia, care mă anunţă că trebuie să rezolv un document în care prelucrase ea o carte de vizită, în alt tip de fişier, printabil. Cei de la magazinul foto, unde printau şi documente color, nu au putut să-i tipărească fişierul. Mă anunţă cu seninătate, că trebuie să-l termin repede, pentru că într-o oră se închide locaţia cu imprimanta.

Mă apuc de lucru, versiunea de Office diferă de a mea şi găsesc mai greu obiectele din bara de meniu, motiv pentru care îmi trimit fişierele pe laptop-ul meu şi încep să lucrez. Totul mi se pare în regulă, caut un stich, stresat de soneria de la uşă unde insista o vecină să tot apese butonul, trăgând şi de clanţă, deasemenea, vorbesc şi la telefon cu soţia mea, care mă întreabă dacă am rezolvat dorinţa ei...

O pornesc spre magazinul foto. Ajuns acolo, întind stick-ul şi comunic ce doresc. Tipul de acolo, bărbos şi cu pantaloni scurţi, ia agale obiectul , deschide fişierul şi-mi comunică sec, că nu se poate... a mai fost cineva şi nu merge.

Însist, că se poate, el confirmă că nu se poate. Îi spun că ştiu eu cum să facă. Mai pune o dată stick-ul şi ascultă indicaţiile mele, iar la imprimantă, apare documentul printat exact cum trebuia. Apoi îi spun că vreau şi al doilea document, iar tânărul se apucă de butonat şi apare... o foaie albă. Îi repet paşii, apoi, documentul dorit se printează!

Plec fericit spre casă şi constat că trebuie să cumpăr nişte brânzeturi, motiv pentru care intru repede într-un magazin. O vânzătoare frumoasă şi sexy, cu fusta aproape inexistentă, mă serveşte, apoi începe să-mi calculeze preţul. Întind bancnota şi aştept restul... iar vânzătoarea aşteaptă altă bancnotă. Îi spun că am plătit şi-mi trebuie restul. Ea susţine că nu, deşi suma care mi-o solicită este mai mică decât valoarea bancnotei.

Repet cele spuse, face iar un calcul, îmi cere altă sumă, care oricum, se încadrează de asemenea, sub valoarea bancnotei. Aşteaptă iar, o bancnotă suplimentară. Îi arăt  bancnota, iau restul de pe masă, îi fac calculul pe o hîrtie, îmi zâmbeşte, apoi plec fericit.

Se pare că mintea este la nivelul textilei purtate... la multe persoane!

Mă uit la ceas, constatând că nu mai am sanse să ajung la întâlnirea cu prietenii, iar nervii mă asaltează.

Revin acasă şi ajung la calculatorul pe care uitasem să-l închid şi încep să caut o sala de bowling în apropiere, dar găsesc un joc ideal: bowling cu micul meu ponei! 

Apare soţia mea, îi spun că m-am răzgândit şi vreau să merg la restaurant. Ea se bucură...

La restaurant, stăteam la masă şi-i ascultam pe cei din jur, în timp ce, pe după pahare, jucam pe ascuns, bowling pe smarthphone!

Astfel mi-am satisfăcut pasiunea, am socializat cu cunostinţele şi nu mi-am dezamăgit soţia!