Prima zi
Plecăm în concediul stabilit
de Gogosar. Nu am avut timp să mă implic dar am încredere în ea!
Ne-am trezit de dimineață ca să plecăm pe răcoare. Am cărat la bagaje, de mă uitam prin casă dacă a mai rămas ceva, în afară de pereți. Am umplut portbagajul și fiecare avea cel puțin câte un bagaj în brațe.
Noroc că am plecat pe răcoare, că era să mă trezesc cu adevărat la răcoare. Văzusem echipajul de poliție, dar în loc să încetinesc, am accelerat și am revăzut în direct, fazele din filmele polițiște, când poliția pornește în urmărire. Am oprit și văzându-mă atât de suferind, polițișta m-a iertat, deși avusesem cu 15 km/oră mai mult. A pus o singură condiție… alta decât vroiam eu: să-mi mut bagajul din brațe în altă parte. Am acceptat, vrând să-l dau lui Gogonel, dar m-am răzgândit și l-am pasat surorii mele Maimuțel: poate așa vorbește mai puțin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu