Telefonul sună intens. Întind mâna și răspund. Mă sună un subordonat care
nu mai pricepea ceea ce înțelesese perfect, cu o zi înainte. Era normal, a
trecut cam mult iar colegii mei din companie, reusesc mereu să bulverseze
lucrurile, uneori doar din ambiție. După 30 de minute de conversație, lămurim
lucrurile în același ritm cu creșterea propriei nervozități. Între timp, pe ușă
își faca apariția socrii mei. Soția mea se ocupă atât de ei cât și de
o ciorbă. Apare și vecina de la etajul inferior, urmată de altă vecină a ei,
care se ceartă, ca de obicei. Mă simt ca la balamuc și plec la piață. Pe drum mă întâlnesc cu persoane care au pierdut...citește mai departe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu