cluc24

marți, 19 martie 2019

Regăsirea prietenilor


Ce poate fi mai frumos și mai plăcut decât să petreci o seară de vineri alături de prietenii tăi, pe care-i cunoști de câțiva ani buni?
Abia așteptam revederea cu vechii mei prieteni, printre care se afla și un cuplu plecat peste hotare care n-a mai fost în țară de câțiva ani buni. Unii dintre ei veneau cu soțiile (cei căsătoriți), alții și cu copii, deci trebuia să asigur un ambient plăcut.
Aranjasem o cameră de joacă, unde aveam niște ursuleți și cățeluși de pluș, pentru copii. Cu o zi înainte, trecusem pe la magazin și cumpărasem unele licori bahice și ceva mâncare. După ce am ajuns acasă, am constatat cu stupoare că nu am cine să-mi gătească friptura. Adică mi-am adus aminte că soția mea urma să revină abia în ziua următoare petrecerii, iar ceea ce era mai supărător, urma să fac singur curațenie!
Cel mai greu a fost ziua de vineri de la servici. A fost prima dată când am întărziat pentru că am stat noaptea să mă gândesc ce o să fac ziua. Oricum m-am decis să plec mai repede, să mă învoiesc să am timp pentru treburile programate, motiv pentru care m-am grăbit să-mi termin proiectele de servici din agenda zilei.
Am realizat o analiză detaliată despre un proiect și l-am printat, grăbindu-mă să-l duc în celălalt capăt al clădirii companiei. Între timp suna telefonul și discutând, nefiind atent, ajuns la ușa de la intrare în biroul managerului general, am uitat că s-a închis ușa în spatele și făcând un pas înainte, documentul a rămas prins în ușa și fără să mă anunțe, s-a rupt în două părți inegale. Ochii mi s-au făcut cât merele pe care le avea managerul pe birou și m-am scuzat, pornind spre biroul meu pentru a printa încă o dată documentul.
Înainte de plecare, presat de timp, m-am implicat în lucrările subordonaților din hala de producție, dând indicații și împingând diferite obiecte de dimensiuni apreciabile. Deoarece corelația indicație și gesturi nu s-au corelat, ori subordonații au fost prea rapizi, m-am trezit cu degetele de la mâna dreaptă lovite, lăsând o tăietură goaznică. M-am dus repede să mă bandajez, lăsând urme pe unde am trecut.
După ce m-am bandajat, am pornit spre ieșire dar ,pierdusem autobuzul companiei, așa că m renunțat să plec mai repede.
Când am ajuns acasă am constatat că mai sunt doar trei ore până la sosirea invitaților și m-am pregătit să prepar gustările. Degetele bandajate mă încurcau și nu am reușit să tai nici măcar castravetele. Era clar că am ales un drum greșit....
Am pornit calculatorul și am accesat o pagină online, obișnuită mie, pe care o aveam salvată cu o scurtătură: comanda pizza Brasov. Eu comand des de la Dodo pizza, mai ales când soția mea nu este acasă! Oricum o pizza are de toate, brânză, salam, roșii, măsline…sos…
Arunc o privire spre ceas și constat că mai am doar o oră. Este perfect pentru că pregătirea și livrarea comenzii nu durează mai mult de 45 de minute și chiar dacă timpul este depășit, am ca bonus o pizza gratuită! De câte nu mă rugăm să întârzie curierul pentru a beneficia de garanția livrării rapide! Niciodată nu s-a întâmlat, dar poate acum….
În timp ce mă îmbrac, las laptopul deschis pentru a vedea cum mi se pregătesc produsele solicitate. În bucătăria pizzeriei sunt montate camere web care transmit în direct tot ce se întâmplă. Această facilitate am descoperit-o când am cerut o livrare pizza Bucuresti fiind plecat câteva zile în delegație în capitala țării. M-am bucurat când am descoperit că această  pizzerie există și în alte zone ale țării. 

Sună interfonul. Gata, vin musafirii. Răspund și aud:
-          Sunt de la livrare pizza.
Mă uit la ceas: fix 44 de minute. Am ratat pizza gratuită. Mă gândeam că până urcă... trece un minut, dar nu...
Abia termin de achitat comanda după care pleacă curierul pe scări, iar din lift coboară gașca veselă... Începe petrecerea!

Ce bine este când reusești să-ți aduni prietenii și să petreci clipe plăcute, chiar dacă, toate la început tind să ne încurce! Am reușit, având alături de mine Dodo pizza! Ce bună era pizza gratuită, pur și simplu pentru că mai era una... că toate feliile de pizza au dispărut ca prin farmec în prima ora de petrecere!



Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2019, folosind doar cinci degete pentru tastarea textului, pentru că două sunt bandajate iar altele trei, țin strâns o bucățică de pizza, normal de la Dodo pizza, de unde am preluat și imaginile din articol.

luni, 18 martie 2019

Capriciile unei profesoare


Profesoara își aranjează ținuta și se îndreaptă spre sala de clasă. Începe o nouă zi și trebuie să fie în pas cu programa școlară. Când ajunge aproape de ușa clasei își dă seama că a uitat catalogul. Oftează și se gândește la o vorbă veche: lunea nici iarba nu crește.
Pătrunde în clasă iar elevii care se jucau prin clasă aleargă să-și ocupe pozițiile în bancă. Profesoara zâmbește și spune:
-          Bună ziua!
-          Bună ziuaaa doamnă profesoarăăă! - se aude răspunsul pe mai multe voci.
Se așează pe scaun și le face semn elevilor să-i urmeze gestul. Se face liniște iar profesoara se îndreaptă spre tabla scorojită și începe să predea noua lecție. Scrie trei rânduri cu spații între ele, după care se uită spre copii. Unul dintre ei desena pe băncuță. De fapt colora un chip de maimuțoi care fusese scrijelit cu mult timp în urmă, probabil fiind o urmă lăsată de cei care au trecut pe acolo și au finalizat etapa școlară respectivă. Profesoara privește spre geamul de termopan, la ușa nouă și gândurile ei sunt plecate....

Directorul școlii este îngândurat. Una dintre profesoare i-a solicitat să achiziționeze niște banci  scolare rezistente.  Consiliul profesoral nu are în gestiune un buget impresionant dar câteodată trebuie aduse îmbunătățiri și să se înlocuiască obiectele vechi, uzate și deteriorate. 

O bancă de școală trebuie să aibă un cadrul metalic foarte rezistent, solid care să fie tratat cu materiale ecologice. El fiind de specialitate mecanică era conțtient că sudurile la îmbinările băncilor trebuie să fie perfecte până la cele mai mici detalii, iar vopsirea trebuie realizată în câmp electrostatic pentru a oferi o durabilitate mare și aspect plăcut.
Băncile se realizează din bucăți de pal iar colțurile trebuie să fie bine rotunjite pentru evitarea posibilităților de accidentare. Unde să găsească asemenea perfecțiune?

Profesoare intră grăbită în sala de clasă. Își așează catalogul pe catedră, salută elevii și se îndreaptă spre  dulapul din clasă, achiziționat cu ocazia dotărilor claselor cu mobilier scolar.

Își scoate laptopul pe care-l conectează la proiector și prezintă un scurt videoclip legat de lecția pe care urma să o prezinte. Băncile din clasă întregesc și oferă o senzație de nou, de proaspăt, care crește apetitul elevilor pentru studiu și știință.
Profesoara aruncă o privire asupra noilor bănci și constată cu surprindere și satisfacție, că nu au fost măzgălite și școlarii au grijă de ele, pentru că de fapt, tot ceea ce se află acolo, ține de imaginea lor și de prestigiul oricărei școli.
Se pare că directorul a găsit soluția ideală, mai ales că nu a fost nevoit să se streseze cu transportul și montajul mobilierului... Oare care a fost soluția ideală?

PS: Imaginile au fost preluate de pe situl Mobman.

duminică, 17 martie 2019

O casa activă și inteligentă


Am ajuns cu bine la destinație. Ne-am cazat în camerele noastre și apoi ne-am pregătit pentru prima ieșire la plajă și implicit pentru prima baie într-o mare liniștită și calmă. Drumul parcurs cu mașina a fost obositor, nu atât datorită duratei cât concentrăriii intense pentru a evita gropile de pe drum.
După ce am pregătit toate cele necesare pentru a petrece câteva ore la mare, la soare am reușit să ajungem cu bine. După o oră de agitație, copiii se jucau în nisip, soțiile stăteau de vorbă.... Adică soția mea și cele ale prieteniilor, nu aveam eu mai multe soții, pentru că nu sunt șeic!
Eu m-am retras la umbră pentru că soarele mă ardea cu putere. Auzisem pe cineva discutând și fiind stresat că uitase frigiderul în priză, după ce-l golise și-i creștea consumul de energie.
În timp ce-mi savurez băutura  în liniște, îmi aduc aminte cu nostalgie de casa mea activă. Am numit-o astfel datorită conceptelor care cau stat la baza construcției, nu din cauza activității noastre intense în cadrul familiei.
Locul în care ne-am construit locuința a fost ales cu grijă. Am ales un teren situat pe un deal, iar copacii se afla în spatele casei.  Casa este orientată spre Est, pentru a primi razele solare chiar de la răsăritul Soarelui. Este o condiție importantă și esențială, așa cum este și orientarea patului spre nord.
Locuința noastra a fost construită având la bază un proiect de casa care a fost îndelung analizat. Doar după un îndelungat și temeinic studiu am reușit ca la urmă, locuința noastră să aibă un certificat energetic care să-i demonstreze eficiența. Aici nu mă refer doar aparatele electrocasnice pe care le alegem în funcție de prețul ideal și de clasa energetică cea mai bună (A+++), ci și la folosirea  tuturor facilităților oferite de zonă, natură și
inspirație.
Construcția a fost realizată din cărămidă și apoi s-a montat polistirenul care să mențină căldura iarna și răcoarea vara. Culoarea casei este portocalie, o culoare caldă.
Acoperișul este drept și plin de panouri fotovoltaice care să capteze puterea soarelui transformând-o în energie electrică. Suntem racordați și la sistemul energetic național dar în timp ce cumpărăm, mai și vindem energie electrică. Am devenit negustori energetici!
Soarele este un prieten al familiei, pe lângă căldura oferită, fotosinteza plantelor ne asigură și nouă o mare parte din consumul de energie electrică necesară vieții de zi cu zi.
Vântul adie de asemenea din sensul de intrare în locuință, astfel că dacă lăsăm ferestrele deschise în casă, aerul curat parcurge întreagul spațiu domestic din încăperi, împingând aerul „viciat” al încăperilor spre exterior.
Apa o folosim de la un puț existent în curte, care este conectat la rețeaua internă a locuinței cu ajutorul unei pompe electrice, pentru care energie electrică oferită de panourile de pe casă 
Avem un dozator care este conectat la rețeaua de apă și care deține un filtru care transformă apa din instalație în apă potabilă. Dozatorul electric poate de asemenea să prepare pe lângă apa rece necesară pentru băut, și apă caldă pentru o preparare rapidă a unei cafele sau ceai.
Din cele mai vechi timpuri, natura a fost aliatul românilor deci de ce să nu continuăm această alianță istorică!
Încălzirea locuinței se realizează în mai multe moduri: prin centrala electrică, razele solare și instalația de aer condiționat.
Avem aparat de aer condiționat de tip inverter, Această tehnologie permite folosirea aparatelor atât pentru a induce răcoare (vara) cât și pentru căldură. Prin intermediul comenzii unității interioare, amplasată pe perete, se stabilește temperatura dorită și aceasta funcționează pe rece sau pe cald. Freonul utilizat în circuitul frigorific este ecologic și aerul purificat nu  poluează. Când dorim căldură doar în anumite zone ale casei sau doar mici variații de temperatură, folosim aparatul de climatizare! Acest aparat are și o unitate exterioară care este amplasată pe peretele exterior al casei iar aceasta emite căldură (vara când produce răcoare) pe care o recuperez printr-un dispozitiv special pe care l-am cuplat la piscină, la jacuzzi și la sauna care se află într-o anexă, lângă casă.
În cazul iluminatului din locuință, folosesc sursele de lumină cu led, fie independente fie incorporate în corpuri de iluminat cu led. Chiar dacă prețul de achiziție este puțin mai mare decât al lămpilor și al surselor de lumină normale, consumul se reduce, atât de mult încât panourile fotovoltaice pot asigura cu usurință necesarul de energie electrică.
Tehnologia a ajuns să ne influențeze viața, motiv pentru care casa noastră este atât o casă inteligentă (comandată prin telefon) cât și o casa activa datorită costurilor de utilități ce merg aproape spre zero.
Am realizat și o termografiere a zonelor din locuință pentru a detecta anumite temperaturi anormale, dar nu a depistat așa ceva, nici chiar în tabloul electric.
Tot ce avem în locuință este comandat prin intermediul telefonului, conectat la internet.  Deoarece nu avem un program bine stabilit, această facilitiate ne ajută foarte mult. Când ne aflăm în mașină spre casă putem activa diferite aparate, instalații, astfel încât acestea să-și facă treaba până ajungem noi acolo.
Ajunși în fața casei, iluminatul se conectează, apa este scoasă din puș și încălzită la temperatura necesară unui duș rapid, în timp ce aragazul electric încâlzește oala cu ciorba, iar temperatura din casă devine una adecvată activităților noastre.

Telefonul mă trezește din gânduri. Este soacra mea care probabil a ajuns la noi și trebuie să-i pornesc iluminatul. Lăsasem puțină dezordine în biroul meu, așa că acolo n-o să activez prin cassa inteligentă iluminatul, pentru că-mi este rușine să vadă că nu sunt ordonat, sau mai rău, să-mi facă ordine!
Stau puțin și mă gândesc... dacă tehnologia evolueazîă și casele devin mai inteligente ca noi?!

Acest articol este o ficțiune și a fost scris pentru SuperBlog Spring 2019, iar imaginea a fost preluată de pe situl AIA Proiect.

sâmbătă, 16 martie 2019

Sănătate!


Pătrățel iese încetișor pe ușa apartamentului pentru a nu atrage atenția. Când închide ușa, tresare speriat la auzul unei voci:
-          Salut Pătrățel!
-          A... Ce mai faci Castravete?
-      Am venit prin cartier și găsind ușa deschisă la bloc am zis să-ți fac o surpriză. Plecai undeva?
-          Nu.... Nu vreau să mă audă, sora mea Maimuțel, că mă trimite la cumpărături.
-          Haha! Tot haioși sunteți!
-          Da. Cu ce ocazie pe aici?
-          Sunt în căutare de aparate de aer condiționat, că vine vara!
-          A... da... Bine faci.
-          Hapciu!
-          Noroc, Castravete. Dacă tot ai trezit vecinii, hai înăuntru.
Abia termină cele spuse că ușa se deschide ca la comandă și apare în prag, Maimuțel:
-          Ei, Castravete! Bine ai venit!
-          Da..Hapciu!
-          Ai răcit! Îți fac un ceai, spune Maimuțel pornind spre bucătărie.
Între timp, Pătrățel își invită fostul vecin să ia loc. Acesta simte că-l apucă căldurile și se uită în jur:
-          E cam cald... Văd doat un calorifer și aerul condiționat.
-          Da... Este un inverter.
-          Păi nu este aer condiționat? Oricum nu-l ai pornit că nu se aude zgomotul. Doar nu ești nebun să faci răcoare primăvara! - râde singur Castravete în timp ce mai strănută o dată.
-          Este un aer condiționat achiziționat online de la Simag.ro
-          Și dă și căldură?
-          Da.
-          Păi nu are unitatea exterioară... afară? Așa am citit pe undeva! Nu îngheață.
-     Eu am brandul Gree. Merge pe încălzire până la o temperatură exterioară de până la -15 grade C.
-          Ai făcut economie la gaz!
-        Modelul Gree Fairy GWH  pe care-l dețin acoperă o suprafață de 24-35 mp. La mine este arhisuficient. Și funcționează și acum, dar este silențios pentru că jetul de aer este direcționat către tavan iar ventilatorul are turația redusă.
-          Multe detalii tehnice! Nu prea mă pricep. Dar are reglaj de temperatură?
-          Da, atât pentru încălzire cât și pentru răcire prin senzor de temperatură încorporat în telecomandă. Are dezghețare inteligentă...
-          Înțeleg... dar dacă se întrerupe curentul electric, rămâne eroare?
-          Nu. Oricum detectează automat erorile dar repornirea se face pentru setările stabilite.
-          Dacă știam  că există aer condiționat pentru cald-rece, îmi cumpăram de anul trecut. Am răcit din cauza variației de temperatură.  Crezând că vine căldura, mi-am închis centrala termică și s-a făcut un frig... Am o garsonieră unde se potrivește perfect instalație de aer condiționat și se încadrează în spațiul domestic, de activitate!
-          Da...
-          Vreau să-mi cumpăr și eu! Hapciu!
-          Noroc!
-          Da, noroc și la cumpărături - spune Castravete în timp ce apare Maimuțel cu ceaiul aburind. Hapciu!
-          Sănătate!

vineri, 15 martie 2019

Banc - plimbare cu sotia

Un medic ginecolog se plimbă cu soţia lui prin parc. 

La un moment dat, se intersectează cu o tânără care îi zâmbeşte insinuant.

Soția își interpelează soțul:

– De unde o cunoşti? 

.
– Este o legătură profesională.


– Atunci...este vorba de profesia ta sau de a ei?



marți, 12 martie 2019

O nouă zi, o nouă sărbătoare a dragostei


Îmi iau o bere și mă pregătesc să o savurez. Sunt întrerupt de sunetul telefonului și de strigătul soției. Oftez:
-                     Nu pot să stau liniștit nici măcar o clipă!
Mă îndrept spre bucătărie unde soția mea, Alexandra vorbește cu mama mea, la telefon. După un schimb de cuvinte și de impresii legate de mâncare, receptorul telefonului fix ajunge la mine. Ascult și ofer răspunsuri monosilabice, după care pun receptorul în furcă. Alexandra îmi spune:
-                     Nu ai dus gunoiul. Vezi că-mi trebuie din beci un gem de căpșuni!
-                     Gunoiul îl duc mâine...
-                     Așa ai zis și ieri!
-                     Păi încă nu este mâine! Gemul îți trebuie azi?
-                     Dacă vrei să mănânci cornulețe!
-                     Bine, mă duc - decid eu, fără convingere.
Mă îmbrac agale, iau sacul de gunoi și o porneșc spre pivniță. Las sacul la intrarea în scară, pe interior și cobor în beci. Aleg patru sortimente din borcanele cu gem, neștiind care este cel de căpșuni și o pornesc pe scări în sus.
-                     Ai terminat așa repede? - sunt întâmpinat la intrarea în locuință.
-                     Da - spun eu răspicat în timp ce mă deplasez spre dormitor.
Alexandra se pregătește de preparat prăjitura iar pe scară se aude un zgomot și o voce supărată. Revin în bucătărie, în timp ce Alexandra deschide curioasă ușa de la intrare iar vecina de palier o vede și începe să i  se plângă:
-                     Nu știu cine a putut să lase gunoiul la ușa de la intrare. M-am împiedicat și am răsturnat sacul.
-                     Mă duc eu vecină, să strâng... Așa sunt unii, mai uită.... - spun eu grăbit, ieșind cu mătura și cu un sac nou de gunoi.
-                     Nu uită... sunt delăsători - se aude concluzia vecinei.
După zece minute, revin  bombănind în apartament:
-                     Doar din cauza Alexandrei... I-am spus să nu mă mai streseze!
-                     Ai zis ceva?
-                     Nu, Alexandra. Sunt obosit și mă duc să mă culc -  ceea ce și fac.

Cioc-cioc. Nu este nimeni, doar o creangă ce dansează în vânt. Îmi ridic privirea și constat că soarele este deja pe cer. Mă scol în grabă și privesc telefonul mobil. Sunt în întârziere. Sar din pat, deschid geamul și sunt zgâriat de o creangă nărăvașă.
Alerg spre baie, pornind ochiul de aragaz pentru prepararea cafelei la ibric. În cinci minute sunt gata îmbrăcat, dar nebărbierit. Am o întâlnire importantă la servici, motiv pentru care mă întorc și mă bărbieresc. Mă tai ușor sub nas și sângele pătează cămasa. Îmi caut altă cămasă dar găsesc una singura curată, însă fără nasturi. Decid să-mi iau un tricou dar nu găsesc niciunul adecvat. Unul dintre tricouri are o bere imprimată ca imagine iar celălalt tricou deține un slogan: „Mai bine beat decât amețit”.
Îmi scot o cămașă din mașina de spălat și o pun sub covor, călcând pe aceasta. Între timp se aude o bătaie în ușă, pentru că soneria nu funcționează. Deschid ușa în timp ce sting focul și mă pregătesc să șterg urmele de cafea prelinse pe jos.
-                     Se vede fum  pe palier! - zice vecina
-                     Da..da... Rezolv - spun eu asteptând ca vecina să plece, dar ea privește ca la spectacol.
Cafeaua era pe gresie, focul se stinsese iar gunoiul căzuse din sacul de lângă care, am luat o cârpă ca să șterg dezastrul. În timpul agitației, lovesc caserolele cu mâncarea comandată în seara precedentă, iar conținutul acestora pică peste mine, stropindu-mă cu sos de usturoi, pe cap. Vecina se sperie de evenimentele care se precipită și iese grăbită. Era fericită că are ce povesti la întâlnirea obișnuită cu vecinele.
Mă asez pe gresie și oftez:
- Unde este soția mea cea  grijulie! De ce nu m-am însurat!

M-am lovit cu putere de perete. Capul meu zvâcnește iar Alexandra se trezește speriată:
-                     De ce ai dat cu capul de perete?
-                     Ce mă bucur că existi! - spun eu și o strâng fericit în brațe.
Alexandra rămâne perplexă, neștiind dacă cauza îmbrățișării este lovitura suferită la cap, de mine, sau altceva....

Revin repede de la servici și-mi surprinde soția. Gătind.

Îi ofer, spre uimirea ei, un inel de argint Borealy, reprezentând un  cadou pentru ea:
- Este un inel de valoare,  strălucitor și presărat de emoție. Este inedit și unic fiind realizat cu un cristal Simulated Diamond. Pentru tine, pentru iubirea ta, pentru grija ta și pentru simplul fapt că exiști, aici, pentru mine! Fiecare zi pe care o petrecem împreună este o Zi a Indragostitilor.

Momentele grele pot fi cele care apar în mod inevitabil în cursul vieții sau pot fi acele clipe din viața de zi cu zi când prezența unei ființa dragi își asigură confortul vieții și umple casa de iubire.
Acest articol a fost scris pentru Super Blog Spring 2019 și este o ficțiune. 

luni, 11 martie 2019

Anunțul de la mica publicitate


Pun semnul de carte la pagina unde am rămas de citit, din cartea care m-a surprins prin acțiunea lui. Am rămas cu gândul că de multe ori trecutul poate reveni dacă noi, în prezent nu reușim să ne adaptăm la ceea ce trebuie să facem. Viitorul nu ține cont de trecut ci doar de ceea ce facem noi în prezent. De multe ori rămânem cu gândul sau revenim prea des la trecut, fiind ancorați în timp.
 Soția mea, îmi transmite cu o voce somnoroasă:
-                     Să nu uiți de anunțul pentru casă!
-                     Nu... nu....
-                     Așa ai spus și ieri!
-                     Da, dar azi este azi și mâine nu e azi!
-                     Nu înțeleg?!
-              Nici eu! Dar mă ocup eu mâine... de anunțul de la mica publicitate - spun înainte să adorm buștean.

Mă ridic de lângă nuc și aștept să apară porumbelul. Nu mă refer la vrea prostie spusă ci fac referire doar, la un mesager.  Cu două zile în urmă am fost la postașul din zonă și am plătit patru mesaje. Scrisesem anunțul pentru imobiliare în urmă cu câteva zile și era timpul să acționez.
Soția mea mă tot întreba daca am rezolvat sau nu. Vroiam să vindem o casa de la marginea orașului ca să ne cumpărăm o căsuță de vacanță. Până acum am avut parte doar de vacanță, nu și de căsuță. Adică nu de o casa de vacanță care să fie proprietate personală! 

Am trimis câte un porumbel în toate cele patru puncte cardinale ca să vestească că am de vânzare o casă.
După ce am finalizat trimiterea poștei, mi-am adus aminte de vărul meu care era pescar la mare. I-am transmis telepatic un mesaj, după care am trimis un alt porumbel călător să-i ducă și lui anunțurile mele  legate de vânzarea casei.
El mă ajută din cele mai vechi timpuri. Bea câte o bere sau vin la fiecare două ore, iar sticlele le păstrează. Ca să mă ajute, o să pună hârtiile cu anunțul meu în sticle, le astupă cu dop și le lansează în mare. Urmează sezonul estival și vin mulți turiști din țară și de peste hotare. Trebuie să fie informați, că nu se știe de unde sare iepurele!
De mult timp se spunea că presa și mass-media în general manipulează publicul. Așa este, pentru că mi-am cumpărat în timp, multe lucruri inutile și am ales unii politicieni de cânepă! Bine că s-a dat legea cu trecerea mass-mediei în ilegalitate. Hopa, se pare că vine un porumbel cu un răspuns.. dar nu, doar își face nevoile!
Se face vremea să mă duc la servici, așa că îmi iau tricoul cu anunțul: „vând casă” și mă pregătesc de plecare.
Vine autobuzul companiei multinaționale și urc anevoios în el iar cei din autovehicul citesc informația - anunțul meu publicitar online!. Este bine că l-au văzut și femeile din rândul al doilea, pentru că dacă vrem să transmitem o informație cuiva, apelăm la ele. Sunt mai vioaie și mai vigilente decât porumbeii, pentru că nu uită nimic și sunt mereu bine informate.
Între timp ajunge poșta. Porumbelul călător aduce a solicitare de cumpărare din partea unui client. Acesta dorește să vadă casă, sa aibă poze și să negocieze prețul. Mă bucur și trimit informațiile solicitate, așteptând cu nerăbdare răspunsul. Pentru alegerea prețului optim vom negocia, ca indienii prin semnale cu focul. Mă asez la umbra unui copac și mă frec de barba care tot crește, ca urmare a agitației legate primirea unui răspuns favorabil și de o finalizare a procesului de vânzare.

-       Hey! Ce te freci de barbă, că doar ieri te-ai bărbierit! - o aud pe soția care ridică jaluzele pentru a intra soarele care vestește o nouă zi de muncă.
-       Da...da... - mormăi eu gândindu-mă la coșmarul pe care l-am avut. Mă duc să pregătesc cafeaua până te pregătești. 

Ea mă privește mirată și-mi pune mâna pe frunte. Se convinge că nu am febră și se retrage spre baie, iar eu mă îndrept spre bucătărie, direcții total opuse amândorora pentru o zi obișnuită.
După ce sunt gata cu ingredientele pentru un mic dejun rapid și o cafea la filtru, postez pe situl de mică publicitate anunțul legat de vânzarea casei. Nu apuc să torn cafeaua în căni, că și primesc mesaje legate de anunț.
Ce simplu e, dacă ai tot ceea ce-ți trebuie!

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog Spring 2019. Imaginile sunt din arhiva personală și de pe pagina sitului Anunțul Telefonic.


duminică, 10 martie 2019

O călătorie energică


Crengile copacilor își încep gimnastica de dimineață, lovind ușor în ferestrele din apropiere. Soarele s-a trezit și încearcă cu propriile ei puteri să alunge ultimele reminiscențe ale doamnei Iarnă, care urma să devină doar o amintire pentru oamenii din cartier.
Semnalul transmis de creanga cea mai apropiată, care începe să crească precum un mic copil ce face primii pași, mă îndeamnă să mă ridic din pat. Ridic storurile și privesc afară. Papagalii din colivie încep să se agite și să scoată sunetele obișnuite prin care mă îndeamnă să le deschid ușa și să asist la zborul lor fericit, prin cameră.
Mă duc în bucătărie și-mi pornesc aragazul electric ca să-mi prepar în timp scurt o omletă și să-mi savurez cafeaua. Mă uit la centrala electrică și constat că se află în parametri nominali iar consumul indicat pe contor se află în limite. Bine că ziua a crescut și astfel mă pot folosi de energia produsă de panourile solare.
De câțiva ani, ne-am montat pe acoperiș panouri solare care produc energie electrică care să compenseze și să suplimenteze energia electrică.
Pornind spre baie o aud pe soția mea care-mi strigă să mă grăbesc ca să nu întârziem cu plecarea spre cabana unde urma să petrecem o săptămână de concediu alături de câțiva prieteni.
Zâmbesc și merg spre sufragerie în timp ce observ avionul care tocmai decolase de pe aeroportul de lângă Brașov. După mulți ani, aeroportul a prins viață și s-a dezvoltat transportul aerian, mai ales că biletele au scăzut la preț, datorită folosirii energiei electrice ca combustibil. Fiecare avion are câte trei acumulatori electrici care la fiecare oprire în aeroporturi, sunt verificate și înlocuite dacă este necesar.
Mie îmi este teamă să merg cu avionul, din cauză că nu știu să zbor.... Nici la mare nu intru în larg pentru că nu văd celălalt capăt al mării, deci eu sunt caracterizat ca fiind o persoană sceptică și calculată. Nu cred decât ceea ce văd!
Când plecam în zone îndepărtate, călătoream cu trenul electric. De când se folosește energia verde, totul a devenit mai accesibil.
Doar în China a trebuit să folosesc avionul dar a fost în urmă cu mulți ani. Atunci am înțeles din ce motiv erau fericiți chinezii când veneau la noi în țară și priveau spre cer. Inițial am crezut că se rugau, dar de fapt admirau cerul albastru, curat, mult diferit de negura cerului chinezesc.
Atâtea gânduri și amintiri că... deja sunt în urmă. Soția mea iese din baie, pregătită de plecare și gata să servească micul-dejun.  Nu-i nimic, cine se trezește mai târziu, nu mai cheltuie bani pe micul-dejun!

Gata cu bagajele, strânse, aranjate și amplasate perfect în portbagaj. Totul este în regulă și mă urc la volanul mașinii mele Mercedes-Benz EQC și astept conectarea electrică după care o pornesc agale spre locul de distracție. Acest model nou are două panouri solare pe tavan care prin energia produsă de soare, deplasează automobilul fără costuri de combustibil.

Mașina o cumpărăsem în urmă cu câteva luni de la un dealer de vanzari auto al producătorului. Eu am lucrat la o companie care producea ornamente din lemn și volane pentru diferite modele și tipuri de mașini iar atunci am descoperit că cea mai bună și fiabilă marcă este Mercedesul care căuta de atunci, soluții optime pentru mașina electrică, chiar dacă era o perioadă de criză.  Deși îmi place culoarea verde, mașinile nu se mai realizează în această nuanță pentru a nu se confunda cu vegetația abundentă din țară.
Încă din anul 2020 mi-am achiziționat prima variantă de Mercedes care deja fusese realizat pe conceptul de e-Mobility.  

În anul 2019 , brandul Auto Schunn, partener autorizat Mercedes-Benz,  a aniversat 25 de ani de existență și ca urmare a organizat o mică petrecere unde cei interesați au putut testa noile modele de mașini. 
Am fost și eu prezent și m-am urcat la volanul unui Mercedes-Benz EQC. Am introdus cheia în contact și așteptam să aud motorul. Nimic. Scot cheia, mă uit la ea și o reintroduc. Am crezut că nu am benzină și m-am uitat prin oglinzi la capacul de alimentare și în panoul mașinii la o eventuală alertă. Mi-am adus aminte că este mașină electrică, deci nu aveam nevoie de combustibil!
Reprezentatul de la vanzari auto mi-a spus să continui manevrele obișnuite și l-am ascultat, mai ales că se făcuse coadă la testarea prototipului. Am pornit și am rulat cu mașina prin curtea showwroom-ului. Mi se părea ciudat să nu aud motorul și după experiența mea din domeniul auto mi-am dat seama imediat de avantajele oferite de acest model, care sigur urma să fie dezvoltat în viitor: atât eficiența și reducerea costurilor operaționale cât și respectarea emisiilor de carbon.
Sunt trezit din amintiri, nu de vreun senzor al mașinii care ar fi atins vreun copac de pe marginea drumului, ci de un apel telefonic. Răspund:
-                     Da, draga mea soție!
-                     Unde ești?
În acel moment, mi-am dat seama că o uitasem acasă. Am făcut deja 80 de km dar nu era problemă să revin la punctul de plecare. Asta e, omul mai și uită! A mai fost o asemenea neglijență dar mă sunase soția mea din timp, auzind zgomotul făcut de motorul acelei mașini  la plecare. Avantaje și dezavantaje!
Revin acasă, o iau și pe soția mea și ne oprim apoi la o stație de încărcare și până servim ceva frugal și o cafea, putem pleca mai departe. Asta din cauză că ne va prinde întunericul și trebuie să folosesc și acumulatorul!

Mereu când aveam câte un obiectiv la care doream să ajungem, spuneam că vom lupta până la ultima picătură de energie... acum avem energie suficientă, pentru ca viața să fie o continuă luptă pentru a ne fi bine, tuturor!

Acest articol a fost scris pentru Super Blog Spring 2019 cu speranța că totul va fi real, în totalitate, într-un viitor nu prea îndepărtat.

sâmbătă, 9 martie 2019

EA, femeia

Este o vorbă veche care sună aşa : femeia te ridică, femeia te coboară.
Femeile sunt majoritare în societate. Ele sunt feminine, sensibile, luptă să cucerească o lume care pe timpuri a fost a bărbaţilor. Duritatea lor începe să ia locul fragilităţii. Uneori uită să mai fie feminine. Ele muncesc la servici, acasă şi vor în acelaşi timp să fie frumoase.
Femeia este ca o floare, poate şi de aceea apare dragostea acestora pentru flori. Ele trec prin viaţă , rezistând , precum florile, vitregiilor naturii. Toate femeile sunt frumoase în felul lor. Frumuseţea nu vine din exterior, vine din suflet!
Femeia îţi dă viaţa.
Femeie îţi este mama, soţia, sora, bunica,soacra, prietena, fiică...
Cand esti copil, femeia-mamă te pregăteşte de viaţă.
Bărbatul căsătorit, este imaginea soţiei, în societate. Priveşte soţul pentru a afla ce soţie are!
Când ai o femeie-fiică, aceasta te reprezintă în viitor.
Bărbaţii îşi aduc aminte de femei mereu , dar le duc flori de 1 Martie, 8 Martie ( ziua femeilor ), de ziua ei de naştere, de ziua numelui ( dacă are ).... Sau în cazul nefericit , când femeia este supărată. Ar fi nevoie ca femeile să aibă mai multă atenţie, iubire şi flori.... Să simtă că sunt feminine.
Ofera femeilor câte o floare: :)
Fă-le fericite, să descopere din nou, feminitatea lor.
Dacă esti femeie zâmbeşte, dacă esti bărbat transmite aceste gânduri unei femei, pentru a vă bucura împreună!