Fără teamă, fără frică

Nu există persoane care să nu aibă anumite fobii, frică de ceva anume.

Frica induce o stare de teamă care periclitează gândirea, mentalitatea, deci psihicul persoanei, datorită anxietății. Această stare reprezintă un răspuns a unei persoane la o amenințare reală sau imaginară. Urmările stării de frică sunt lipsa curajului și înfricoșarea, care sunt mecanisme de supraviețuire.

Frica este ca o boală, care se poate trata. Important este să avem curajul de a lupta și de a învinge această frică, indiferent de modul ei de manifestare.

Anumite traume din viață duc la apariția fricii. Omul matur, se regăsește pe sine și revine în pielea adultului, ca o persoană normală, un erou pentru membrii familiei.

Când eram copil, iubeam iarna. Apoi îmi era teamă de frig... Am trecut cu bine peste iernile geroase, cu gândul la vara toridă ce va veni.

Îmi era frică de întuneric în copilărie, dormind mereu cu o veioză aprinsă. Plecat în vacanțe cu părinții, eram alături de ei pe întuneric.... Deci întunericul nu este periculos.

Îmi era frică de ace, din cauza injecțiilor primite atunci când am fost bolnav. M-am apucat să-mi repar hainele, doar de cusut nasturi.. și mi-a trecut teama de ac.

Mai am doar o singură teamă, cea legată de gătit. Nu am reușit până acum, nici măcar cartofii prăjiți să-i fac cum trebuie.... Dar acum, beneficiez de oportunitățile vremii, de condimentele de la Dr. Oetker și-mi voi învinge și această teamă... Nu chiar acum, dar cât de curând...

Această poveste o voi pune pe situl prăitură fără frică pentru ca și alții afle că frica este doar în psihicul nostru, noi putând trăi și fără teamă. De asemenea, datorită acestei povești, un euro va fi direcționat către MAMA SOS care sprijină copiii vulnerabili, plecați din familiile biologice în altele, iubitoare, care îi vor crește! Pe această cale, îi îndemn pe toți cei dispuși să scrie articole despre teamă, frică, să o facă punându-le apoi pe situl platformei, iar un euro, va fi direcționat să ajute pe cineva.

Teama apare în interiorul nostru și nu trebuie să-i acordăm atenție, și precum un musafir nedorit, va pleca... uitând de ea!