cluc24

joi, 22 decembrie 2016

Cici şi Coco



Se aude gălăgie dintr-o parte a camerei şi un ecran începe să clipească, O mână se întinde şi apasă un buton. Sunetul dispare ca prin farmec dar, peste zece minute se aude din nou. Bărbatul se ridică din pat şi o porneşte spre bucătărie, trecând şi prin restul apartamentului. Femeia nu se lasă mai prejos, urmându-l. Eu şi partenera mea Cici începem să vorbim în limba noastră. După 20 de minute, cei doi stăpâni revin în cameră, ridică jaluzele, dau perdeaua la o parte şi apoi dispar pe uşa de la intrare. Noi începem să bârfim evenimentele din ziua precedente. Apare un bătrânel care ne pune câte o bucăţică de pâine, ne vorbeşte şi apoi dispare şi el.
Se înserează. În sfârşit se aude uşa de la intrare. Apare femeia care se uită la noi, aprinde lumina şi ne deschide uşa coliviei. Ies repede, urmat apoi imediat de prietena mea Cici. Ne asezăm pe galerie. Facem câteva ture prin cameră şi apare bărbatul. Se aud tacâmurile de la bucătărie. O să ne vină şi nouă, boabele meritate!
Mai facem câte o tură dar stăpânii par, să ne fi uitat. Apare bărbatul care se asează la calculator. Eu o pornesc spre el şi mă asez pe umărul acestuia. El se uită mirat la mine, eu la el. O pornesc spre colivie şi-i comunic pe cale orală:
- Nu avem mâncare!
El vrea să mă închidă dar aşteaptă să apară şi Cici. Eu o zbughesc afară. Oamenii nu ne înţeleg! Mă duc pe birou şi încep să ciugulesc din faţa de masă. Apare femeia care mă vede şi spune:
- Nu au mâncare!
Ura! În sfârşit am reuşit să comunicăm. Mă urc repede pe galerie şi privesc cum ni se umplu cutiuţele cu mâncare. Ni se pune şi apă. O las pe Cici să mănânce şi apoi când ea revine la galerie, o pornesc eu spre cină. După ce termin, revin pe galerie. Mă duc la birou şi urmăresc cele scrise de bărbat. Îmi face o comandă de boabe... Ce bine! O să avem mâncare din belşug, de sărbători. Am văzut pe ecran, un brad de Crăciun, semn că se apropie Noul An.
O pornesc alături de Cici spre butoiul cu vin, pentru a deschide şampania şi să sărbătorim apropierea noului an.
- Hai noroc!

Se aude un ciripit dintr-o cutie muzicală, semn că este ora de culcare. Alături de Cici, o pornim spre colivie, aşteptând să ni se încuie uşa! Mai avem destulă energie, de la vitamine!
- Somn uşor! Pe mâine.

Brrr! Mă trezesc uimit! Să nu uit de peruşi! M-am visat ...Coco? Să nu uit să comand mâncare pentru peruşi. Noroc cu provocarea de la Creative Wings  şi Catitude, noul magazin premium, cu mâncare pentru animale de companie care s-a deschis, pentru că mi-am adus aminte şi de păsărelele mele. Ieri am uitat să le cumpăr seminţe cu vitamine…. Mai este şi mâine o zi!
Mă culc înapoi, pentru că urmează o zi lungă, am de făcut cumpărături pentru toată familia!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu