Gata şi ultima
înghiţitură de cafea. Mă ridic de lângă masă şi o pornesc spre ieşire. Mai
arunc o privire în apartament. Lumina e stinsă, gazul oprit iar apa, astăzi nu
curge!
Aştept liftul
dar îmi aduc aminte că de fapt, nu există lift, în bloc….
Cobor pe
scări. iar la parter mă întâlnesc cu pensionara de la apartamentul trei, care
mă stresase cu vizitele ei, seara trecută:
-
Bună dimineaţa!
-
Bună dimineaţa. Ce faceţi? – mă întreabă ea.
Mă uit cu
mirare la ea, pornind spre ieşire. Probabil nu mai vede bine…
Privesc spre
ceas. Mai am ceva timp, motiv pentru care intru în magazinul din staţie. Arunc
o privire şi mă îndrept spre raftul cu produse romanesti de calitate. Mă uit la
produsele cosmetice şi mă decid repede
să aleg unul dintre ele, recomandat de specialistii Gerovital. Mă uit din nou
la ceas şi mă grăbesc spre caserie, agăţând şi o cutie cu gumă de mestecat.
Aştept cu
răbdare, ca bătrânica din faţa mea să termine cu întrebările şi să-şi strângă
produsele. Repede o ajut, iar ea îmi aruncă o privire de vampiră… Brrr.
În sfârşit, o
porneşte, bombănind, spre ieşire. Pun produsele pe bandă şi aştept ca
vânzătoarea, vecină de-a mea, pe care o cunoşteam din copilărie, să le scaneze.
-
Bună ziua.
-
Bună ziua. Aveţi de plată… - spune vânzătoarea
Mă uit la ea, având
o privire identică cu a pensionarei ,care tocmai părăsise incinta. Se pare că a
înnebunit vânzătoarea! O fi obosită…stresată.
Alerg spre
autobuz. Acesta tocmai îţi face apariţia. Urc în grabă şi stau în picioare,
fiind aglomerat. O femeie, se ridică oferindu-mi locul ei pe scaun:
-
Luaţi loc.
-
Mulţumesc…dar… - rămân fără cuvinte.
Simt o uşurare
când cobor. Se pare că oamenii încep să devină anormali! Ajung repede în birou
şi mă apuc de treabă. Apare colega mea:
-
Am primit documentele. Vă mulţumesc!
În acel
moment, degetele pică pe tastatură, ca şi cum ar fi aflat o veste
nemaipomenită. Ce a apucat-o şi pe colega mea să-mi vorbească la persoana a
doua plural! Eram doar eu! Cred că are o problemă cu ochii!
Când ajungi să
ţi se vorbească cu dumneavoastră…. sigur ai îmbătrânit, sau suntem doi! Dar toate persoanele cu care m-am întâlnit
erau mai în vârstă ca mine!
Dar vorba
aceea, când doi îţi spun că eşti aşa…sigur aşa este!
O dată cu
plecarea colegei, o pornesc şi eu spre toaletă. Şefa îmi face loc să intru…
Uimirea mea tot creşte…creşte…până-mi văd faţa în oglindă….chipul meu
este….pielea mea….
Buf! Am căzut
din pat. A fost doar un vis! Cred. Mă ridic pornind spre oglinda de la baie.
Chipul meu, pielea mea…. sunt perfecte. Doar folosesc Gerovital H3 Derma+.
Privesc spre crema mea, lângă care se află crema antirid şi fermitate
care-şi face datoria cu prisosinţă.
Ce bine, că
totul a fost doar un vis.
Farmecul
meu este în continuare, o armă a reuşitei în viaţă!
Acest articol a fost scris pentru Superblog 2015.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu